Ce riscă judecătorii care au decis suspendarea unei hotărâri a Curții Constituționale

Poate că judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești n-au vrut decât să-și joace ultima carte — una isterică, absurdă, dar perfect simbolică pentru un sistem care refuză cu încăpățânare să-și recunoască limitele. Ce mai contează o anchetă, când la orizont te așteaptă o pensioară liniștită, din aia „nesimțită”, pentru care întreg corpul magistraților a ridicat ziduri mai înalte decât orice argument de bun-simț?

Ca semnificație mai puțin vizibilă această decizie absurdă poate fi interpretată și în cheie politică. Este un ACT DE INSUBORDONARE. Și un semnal pentru susținătorii suveraniștilor: ”Suntem și aici destui care suntem dispuși să punem botul!”

1. Contextul deciziei și gravitatea juridică

Judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești care au pronunțat această decizie nu doar că au interpretat greșit legea — ei au făcut ceva ce, în sistemul de drept românesc, este inexistent și ilegal: au pus în discuție o hotărâre a CCR, deși aceasta este definitivă, obligatorie și nu poate fi cenzurată de nicio instanță (art. 147 din Constituție).

Aceasta înseamnă că judecătorii respectivi:

• au încălcat grav Constituția;
• au ieșit din limitele competenței materiale;
• și, în cel mai grav scenariu juridic, ar putea fi acuzați de abateri disciplinare sau chiar de infracțiuni contra ordinii constituționale.

2. Ce spune legea despre răspunderea judecătorilor?

Judecătorii beneficiază de independență totală în soluționarea cauzelor. Dar asta nu înseamnă impunitate.

Potrivit Legii nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor și procurorilor, ei răspund:

• disciplinar, dacă încalcă obligațiile de serviciu;
• civil, în caz de eroare judiciară dovedită (în anumite condiții);
• penal, dacă fapta lor depășește neglijența și intră în sfera intenției — adică devine abuz în serviciu sau chiar atentat la ordinea constituțională.

3. Ce tip de abatere disciplinară poate fi invocată?

Cazul de față ar putea intra sub incidența următoarelor abateri:

Art. 271 lit. b din Legea 303/2022: exercitarea funcției cu rea-credință sau gravă neglijență.

Dar poate fi argumentată și o posibilă:

Incompatibilitate cu funcția publică dacă judecătorii au decis cu încălcarea flagrantă și conștientă a Constituției, punând în pericol echilibrul puterilor în stat.

4. Cine poate sesiza Inspecția Judiciară?

Orice persoană interesată poate sesiza, dar și:

• Ministerul Justiției;
• CSM (Secția pentru judecători);
• Președintele ÎCCJ, dacă apreciază că decizia este profund nelegală și aduce atingere gravă independenței CCR sau autorității statului de drept.

Inspecția Judiciară va analiza dacă există temeiuri pentru cercetarea disciplinară.

5. Există precedent?

Nu la acest nivel. Este prima oară când o instanță de apel se substituie Curții Constituționale, ceea ce echivalează cu o formă de uzurpare de funcție constituțională. Dacă s-ar tolera o asemenea decizie, întregul sistem juridic ar deveni un teritoriu fără autoritate supremă, unde orice instanță ar putea decide ce e și ce nu e constituțional.

6. Ar putea fi vorba chiar de răspundere penală?

Este un scenariu rar și greu de probat, dar în cazuri extreme, dacă se dovedește că judecătorii au acționat cu intenția de a submina deliberat ordinea constituțională, atunci se poate invoca:

• art. 397 Cod Penal – Acțiuni împotriva ordinii constituționale, dacă se consideră că au împiedicat, printr-un act concret, funcționarea unei autorități constituționale.

Dar este un drum dificil, pentru că trebuie probată intenția directă și caracterul organizat al acțiunii.

7. Ce riscă, realist?

Cel mai probabil:

• O anchetă disciplinară declanșată de Inspecția Judiciară;
• Revocarea deciziei de către Înalta Curte, cu critică severă;
• Presiune publică uriașă;
• Posibilă excludere din magistratură dacă abaterea este considerată suficient de gravă;
• În caz extrem, dacă sunt alte indicii (influente politice, beneficii materiale, coordonare), ar putea apărea și o investigație penală.

Cum spuneam… e groasă rău.

Judecătorii de la Curtea de Apel Ploiești au făcut ceea ce nu are voie să facă niciun magistrat: au contestat o hotărâre a Curții Constituționale, singura instituție care interpretează Constituția. Dacă nu vor exista sancțiuni clare și rapide, România riscă un precedent devastator pentru coerența statului de drept.

Rămâne de văzut dacă sistemul se apără. Sau dacă, pur și simplu, vom trăi într-o democrație în care orice judecător se poate declara… Curte Constituțională de cartier.