Ce scrie presa străină despre cât ne-a costat intrarea în Schengen

„România: controversă în jurul unui contract de gaze cu Germania condiționat de apartenența la Schengen”, așa titrează Euractiv, articolul dedicat intrării totale in Spațiul Schengen a Românei.

După noile rapoarte conform cărora România a obținut aderarea la spațiul de liberă circulație Schengen datorită unui acord între grupul românesc de petrol și gaze OMV Petrom și o companie germană de gaze din Marea Neagră, compania de energie a Ministerului țării a asigurat că volumul de gaze care va fi exportat în Germania a reprezentat mai puțin de 1% din producția totală estimată din zăcământul Neptun Deep.

Raportul REUTERS: România a plătit un „preț” ascuns pentru aderarea la spațiul Schengen

Raportul Reuters, citând trei surse, spune că OMV Petrom (controlată parțial de compania austriacă OMV), a semnat un acord cu compania germană Uniper pentru a vinde gaze extrase din Marea Neagră din 2027.

20:16, 07.01.2025 • Energie

Austriecii de la OMV au decis soarta gazului românesc din Marea Neagră

12:03, 12.12.2024 • ECONOMIE

OMV a reziliat contractul cu Gazprom care ar fi trebuit să țină până în 2040

Acest raport a reaprins discuțiile conform cărora România plătise un „preț” ascuns pentru aderarea la spațiul Schengen, granițele sale terestre fiind deschise de la 1 ianuarie 2025.

Una dintre principalele publicații economice românești titra: „Iată prețul Schengen: gazele din Marea Neagră vor merge în Austria și Germania”.

Senatorul AUR, Petrișor Peiu, care a fost desemnat candidat la funcția de prim-ministru al grupării de extremă-dreapta după alegerile parlamentare de anul trecut, a declarat pe Facebook că acordul a dovedit „în mod clar” că gazele extrase din Marea Neagră nu ar fi prelucrate în România. În schimb, el a spus că OMV îl va vinde exclusiv în Germania, Ungaria și Austria. Peiu a continuat spunând că românii vor ajunge să consume îngrășăminte și materiale plastice produse de germani, austrieci sau maghiari folosind gaze românești, în timp ce plătesc „prețuri astronomice la încălzire în ciuda resurselor lor de gaze naturale”.

Ministerul Energiei: Volumul de gaz destinat exportului în Germania este neglijabil

Ca răspuns la această controversă, Ministerul Energiei a publicat miercuri, 8 ianuarie, o declarație în care a reafirmat că volumul de gaz destinat exportului în Germania este neglijabil — mai puțin de 1% din rezervele estimate ale zăcământului Neptun Deep, care depășesc 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.

România produce în prezent între opt și zece miliarde de metri cubi de gaz pe an

Ministerul a subliniat, de asemenea, angajamentul României față de solidaritatea energetică europeană.

„A ajuta Europa să-și reducă dependența de resursele energetice rusești este un obiectiv pe care îl sprijinim, în spiritul solidarității europene și al pieței unice.”

România produce în prezent între opt și zece miliarde de metri cubi de gaz pe an, ceea ce este suficient pentru a acoperi consumul național fără a se baza pe importuri. Din 2027, producția țării ar trebui să se dubleze pentru a ajunge la 18 până la 20 de miliarde de m³ pe an, din nou potrivit Ministerului Energiei.

Sebastian Burduja, a numit informația care leagă vânzările de gaze de apartenența la Schengen „iresponsabilă”, „periculoasă” și „complet falsă”

Mai mult, ministerul a subliniat că securitatea energetică a României este garantată prin mecanisme legale care asigură menținerea rezervelor naționale de gaze naturale în țară atunci când este necesar.

Ministrul Energiei, Sebastian Burduja, a numit narațiunea care leagă vânzările de gaze de apartenența la Schengen „iresponsabilă”, „periculoasă” și „complet falsă”.

Proiectul Neptun Deep este cea mai mare inițiativă de gaze naturale de pe teritoriul României la Marea Neagră și prima operațiune de adâncime a țării.

Drepturile de explorare, producție și exploatare ale zăcământului sunt deținute în comun de OMV Petrom și Romgaz, fiecare companie deținând o cotă de 50%. Împreună, intenționează să investească peste 4 miliarde de euro în proiect, extracția urmând să înceapă în 2027.