Ce se întâmplă cu peleţii şi bricheţii din magazine, în prag de iarnă

Plafonarea preţului la materialele lemnoase necesare pentru încălzire în sezonul rece a dus la dispariția lemnului de foc, peleţilor şi bricheţilo din oferta marilor retaileri, la câteva zile după ce Ordonanţa de Urgenţă 134/2022 a intrat în vigoare, avertizează Asociaţia Industriei Lemnului – Prolemn.

Majoritatea firmelor din sector (93%) consideră că activitatea le va fi puternic afectată, direct şi indirect, potrivit unui sondaj realizat de către organizaţia profesională, în colaborare cu Comunitatea Forestierilor – Fordaq.

De asemenea, peste 70% dintre operatori estimează că va apărea penurie în piaţă, în special în zonele de câmpie, aflate la mare distanţă de resursa de lemn, iar securitatea energetică a celor mai vulnerabile comunităţi va fi afectată.

Măsuri diferite în funcție de operatori

Operatorii economici de pe întreg lanţul valoric al distribuţiei lemnului anunță că vor aplica măsuri diferite, în contextul intrării în vigoare a Ordonanţei 134/2022.

Astfel, cei mai mulţi dintre respondenţi (44%) declară că vor factura separat lemnul de foc în plafonul impus de OUG 134 şi separat serviciile de transport, depozitare, despicare, paletizare, distribuţie etc. În contextul în care lemnul de foc are TVA de 5%, iar serviciile de 19%, preţul final plătit de populaţie pentru acelaşi produs (lemn de foc despicat, paletizat, distribuit) va fi mai mare cu 7 – 10%, apreciază industria.

În cazul furnizorilor care vor vinde lemnul ca sortimente de lemn rotund, nesortat, ceea ce va conduce la aplicarea unui TVA de 19%, este vorba de o creştere directă de 14% a preţurilor pentru populaţie.

De asemenea, peste 16% dintre operatori susţin că vor rezilia contractele de exploatare a masei lemnoase, 11% vor rezilia contractele de furnizare, 18% că vor înceta producţia de lemn de foc, 29% că vor stoca produse până la modificarea ordonanţei, 30% că vor creşte exporturile pentru a limita pierderile pe piaţa internă.

Opțiunile preferate de sprijin

Opţiunea preferată de către 35% dintre respondenţi este considerată introducerea de măsuri de sprijin (voucherele) doar pentru susţinerea consumatorilor celor mai vulnerabili. Concomitent şi complementar măsurilor de sprijin, măsura pentru rezolvarea situaţiei este creşterea volumului de masă lemnoasă disponibilă pe piaţă, urmând ca preţurile să fie reglate de piaţa liberă.

Alte opţiuni luate în considerare sunt: plafonarea preţurilor aplicată doar la prima punere pe piaţă (în rampă sau depozitul primar), preţul la consumatorul final fiind liber, stabilit în funcţie de serviciile suplimentare (transport pe diferite distanţe, despicare, uscare, paletizare etc.); plafonarea preţurilor să fie aplicată doar la Romsilva şi Unităţile Administrativ – Teritoriale (UAT), iar pentru companiile private nu trebuie impusă o plafonare; introduse alte măsuri de sprijin (ca voucherele), acordate nediferenţiat.

„Din păcate, efectul pozitiv al legii este limitat, deoarece prevederea nu se aplică pentru toate categoriile de resursă de lemn utilizate pentru încălzire. Astfel, este nevoie de o clarificare legislativă pentru aplicarea prevederii şi pentru deşeurile din industria lemnului redirecţionate ca resursă de încălzire pentru populaţie, care constituie o resursă importantă, de două milioane metri cubi, anual, precum şi pentru peleţi şi bricheţi”, susţine Cătălin Tobescu, preşedintele Prolemn.

Datele Prolemn arată că România recoltează comercial doar 33% din creşterea pădurii, faţă de o medie europeană de 67%, cu un indice de recoltă comercială de sub 3 mc/an/hectare, în coada ţărilor europene.