Ce se va ÎNTÂMPLA anul acesta pe Muntele Găina

Una dintre cele mai importante şi inedite sărbători ale moților are loc de obicei în perioada 21-22 iulie 2018, în comuna Avram Iancu din Munții Apuseni. Este vorba despre Târgul de Fete de pe Muntele Găina, o serbare populară moțească cu o vechime de sute de ani, a cărui amploare și renume a depășit demult granițele țării.

Iată că anul acesta Târgul de Fete de pe Muntele Găina nu va putea fi organizat, din cauza restricţiilor impuse de pandemie, după cum a anunțat Consiliul Judeţean Alba. Prin urmare, anul acesta, din păcate, pe Mubtele Găina nu se va întâmpla nimic…

Comunicat de presă

„Consiliul Judeţean Alba şi Primăria comunei Avram Iancu fac cunoscut faptul că Târgul de Fete de pe Muntele Găina, cea mai iubită sărbătoare populară a moţilor, nu va putea fi organizată în acest an, din cauza restricţiilor impuse de pandemia de coronavirus. Din păcate, această străveche tradiţie se va întrerupe vremelnic, pentru că sănătatea şi siguranţa oamenilor primează. Tradiţiile rămân însă partea cea mai importantă a spiritualităţii noastre, iar anul viitor ne vom întâlni din nou pe platoul de pe Muntele Găina pentru a celebra cum se cuvine această sărbătoare etno-culturală unică în România, ale cărei ecouri au trecut deja dincolo de graniţele ţării”, a informat, printr-un comunicat de presă, CJ Alba. Dacă nu știați, târgul de pe Muntele Găina a fost înregistrat de Consiliul Judeţean Alba ca marcă la Oficiul de Stat pentru Invenţii şi Mărci şi reprezintă un pol al turismului folcloric pentru judeţul Alba şi centrul Transilvaniei.

Crăiasa cu găina

Conform tradiției, Târgul de Fete de pe Muntele Găina, zis și Muntele Dragostei,  are loc în cel mai apropiat sfârşit de săptămână de ziua Sfântului Ilie, care este sărbătorit pe data de 20 iulie.

Dacă pe vremuri fetele veneau la târg pentru a fi pețite de feciori și se cununau chiar pe Muntele Găina, în zilele noastre târgul este prilej pentru moți și turiști de pe alte meleaguri de a petrece, a participa la concursuri de dansuri și gastronomie, concerte și spectacole populare și de a admira creațiile meșterilor populari. Încărcată de misticism și ipoteze, originea acestui târg e pierdută în negura timpului. Una dintre legendele Muntelui Găina spune că aici locuia o Crăiasă ce avea o găină care făcea ouă de aur, iar îndrăgostiţii care veneau să-şi mărturisească dragostea primeau câte un ou de aur. Aşa au trecut ani şi ani, oamenii erau atât de fermecaţi de găina cu ouă de aur, încât au pus numele acelui loc: Muntele Găina.

Interesantă însă e continuarea legendei găinii cu ouă de aur…Erau unii oameni care voiau ouăle de aur ale găinii doar pentru ei. Astfel într-un an pe când găina era coborâtă din cuib, cum avea obiceiul de Sfântu Ilie, câţiva vizitatori au urcat la cuibul găinii, ajutaţi fiind de diavol şi au luat toate ouăle de aur din cuib. Odată reîntoarsă la cuib şi văzând cele petrecute zâna noastră a bătut o dată din aripi, s-a prefăcut în găină şi a zburat pe un alt munte, la Roşia Montană. Oricât s-au rugat oamenii, ea nu s-a mai întors. Dar nici moţii nu şi-au pierdut speranţa şi se întâlnesc an de an, de Sfântu Ilie într-un festival al iubirii şi încrederii, pe Muntele Găina cu speranţa că odată şi odată zâna fermecată va coborî din nou …

Ce susțin istoricii

Istoricii susţin că apariţia târgului s-a datorat necesităţii de comunicare între oamenii acestor locuri, care trăiau în aşezări izolate şi risipite. Târgul a antrenat, alături de relaţiile economice între locuitorii de pe Văile Arieşului şi Crişurilor, şi relaţii matrimoniale. Se spune că fetele nemăritate veneau pe munte cu familiile lor și își instalau aici un cort cu zestre spre deliciul feciorilor, care la rândul lor se Parada portului Popular pe Muntele Găina13pregăteau cu cele mai alese daruri pentru viitoarele mirese.

Momentul-cheie era reprezentat de târguirea fetelor. Fata aleasă era invitată la joc şi apoi cântărită pe o scândură, la capătul celălalt fiind pusă zestrea. Nu s-a întâmplat niciodată ca vreo fată care a participat la acest târg să nu îşi fi aflat perechea, iar moţii cred că perechile care şi-au unit destinele în acest loc „magic” au parte de fericire şi noroc. Târgul a făcut posibilă întâlnirea şi căsătoria tinerilor din zone îndepărtate, iar cununia se oficia direct pe munte, în timpul nedeilor, de unde şi numele Târgul de fete. Ceremonia era însoţită de cântece şi jocuri.

Despre târgul de fete de pe Muntele Găina vorbeşte şi Ion Rusu Ardeleanu în cartea sa “Moţii” scriind: ”În cea dintâi duminecă după Sân-Petru liniștea din Găina încetează pentru o zi. Este ziua fantasticului târg de fete, în vederea căruia din zorii zilei curg de pe toate văile și dealurile moți și moațe, crișeni și crișene, toți în haine de sărbătoare, ca să ia parte la acest târg, unde cântecele lăutarilor asurzesc pădurile…Frumos.