Ce specii noi vin în Marea Neagră

În ultimii ani cercetătorii români au desfășurat numeroase studii în vederea adaptării unor specii din alte zone la specificul Mării Negre. În cel puțin două cazuri rezultatele sunt încurajatoare.

În ultimele decade fauna din Marea Neagră s-a redus semnificativ. Unele specii au dispărut, în timp ce altele și-au redus semnificativ efectivele. Cercetătorii Institutului Grigore Antipa”, din Constanța, încearcă să întoarcă acest proces de degradare a stării ecologice a Mării Negre. Studiile lor au început să dea și primele rezultate.

Păstrăvul se simte bine și în apa sărată

Unul dintre obiectivele urmărite a fost aclimatizarea păstrăvului în Marea Neagră. Peste două sute de pui de păstrăv curcubeu au fost aduși din Prahova în laboratorul Institutului de Cercetări Marine din Constanța, pentru a servi unui experiment de aclimatizare în apele mării.

Dr. Victor Niță, cercetător principal INCDM Constanța,, a spus: „Ne așteptăm ca această creștere în apă sărată să le ofere o greutate de două kilograme, poate două kilograme și jumătate.”

15:36, 15.12.2024 • ACTUALITATE

Două petroliere rusești grav avariate în Marea Neagră în timpul unei furtuni (VIDEO)

21:44, 13.12.2024 • ECONOMIE

Mircea Fechet: „De anul viitor, punem pe masă peşte şi fructe de mare proaspete, autohtone!”

Experimentul va fi finalizat în vara anului viitor, atunci când toate datele științifice vor putea fi puse la dispoziția celor care vor să investească în ferme marine.

O astfel de investiție presupune însă condiții speciale. Costul unui hectar de luciu de apă, cu amenajările necesare se poate ridica la 50.000 de euro.

Magda Nenciu, cercetător principal INCDM Constanța, arată că „sistemul de creștere se bazează pe niște cuști ce stau ancorate în masa apei. Cușca este ancorată cu lesturi de beton. Totul trebuie proiectat extrem de atent, căci trebuie ținut cont de forța valurilor și de curenți.

În Marea Neagră, pe litoralul bulgăresc și pe cel turcesc, există deja ferme de creștere a păstrăvului. Anul trecut biologii marini au reușit să aclimatizeze în apele Mării Negre păstrăvul somonat, un uriaș care poate ajunge la 3 kilograme în doar 6 luni.

Sorin Mănăilă, președinte Federația Romfish, crede că „într-adevăr, este o resursă care poate fi valorificată. Ar trebui făcute ferme de-a lungul litoralului!”

Stridii de Marea Neagră

O altă direcție de cercetare a fost aclimatizarea stridiilor. De fapt, este vorba despre o reaclimatizare. Până acum 100 de ani această specie de scoici, foarte apreciată în arta culinară, trăia și în Marea Neagră. Acum biologii marini încearcă să repopuleze apele litoralului românesc cu o specie de stridii aduse din Marea Nordului. Pentru moment, rezultatele sunt foarte promițătoare.

Importanța reintroducerii acestei specii în fauna Mării Negre nu este doar una economică, ci și una ecologică. Scoicile ajută la filtrarea și curățarea apelor.

“Am încercat să aclimatizăm aceste stridii la salinitatea din Marea Neagră, o salinitate total diferită de salinitatea din zona de unde au fost ele aduse, din Marea Nordului. Le-am hrănit cu nişte culturi de alge crescute de noi în laborator. Aşa ar trebui să ajungă la maturitate. Indivizii tineri au avut o rată de supravieţuire mult mai mare decât indivizii maturi“, a explicat cercetătorul Adrian Filimon.

Pentru a crea și o sursă de hrană pentru stridii, în paralel au fost începute și programe de dezvoltare a culturilor de iarbă de mare. “Este o plantă subacvatică. Are și flori, semințe, fructe, fixează substratul, absoarbe dioxidul de carbon. Este habitat pentru numeroase organisme marine inclusiv pești comerciali”, a explicat Oana Alina Marin, cercetător la Institutul Grigore Antipa.

Loc există, dar amatorii nu se înghesuie

Anul acesta Administrația Națională Apele Române a scos la licitație 28 de sectoare de apă pe care se pot construi ferme de acvacultură. Doar pentru trei dintre ele s-au găsit amatori. Unul dintre ele se află între 2 Mai și Vama Veche, iar alte două la Venus. Acolo vor fi amenajate ferme de păstrăv, biban și doradă.

Pe de altă parte, refacerea ecosistemelor acvatice e declarată prioritate la nivelul Uniunii Europene. Pentru acest proiect, Comisia Europeană a pregătit nu mai puțin de șapte miliarde de euro. Scopul final este combaterea poluării și însănătoșirea habitatelor.

Sorin Mănăilă, președintele asociației Romfish, arată și că „orice instalație înseamnă peste o sută de mii de euro în mod empiric, iar fondul european de pescuit nu mai finanțează decât maxim 50% din investiții!”.