Ce spun analiştii financiari când văd un leu stabil faţă de euro şi un curs de 4,97 lei/euro aproape zi de zi: Euro va ajunge la 5,02 lei!

Stabilitatea leului faţă de euro a fost remarcabilă în acest an, în general, şi în luna august în special, cvasistabilitatea cursului fiind un instrument puternic de luptă împotriva inflaţiei, care a crescut din nou în iulie.

Deşi cursul stă la 4,97 lei / euro, analiştii financiari continuă să îl „vadă” la peste 5,02 lei / euro

Întregul anul 2024, cursul calculat de Banca Naţională a României (BNR) a fost aproape zi de zi la nivelul de 4,97 lei, o excepţie notabilă fiind luna iulie, cu o volatilitate mai accentuată, când a fost atins minimul, dar şi maximul anului 2024, pentru paritatea euro / leu.

În România nu sunt multe ancore antiinflaţioniste în care publicul să aibă încredere, iar faptul că nu este scăpat de sub control cursul valutar rămâne un lucru notabil.

”Comparativ cu alte ţări, cursul de schimb va fi păstrat în continuare ca ancoră. În ciuda acestei relative stabilităţi mişcările de capitaluri pot aduce incertitudini. Avem în continuare intrări de capitaluri străine mari, mai mari decât ieşirile de capital şi chiar mai mari decât deficitul. Cu toate acestea, avem cea mai mare primă de risc la bonduri. Chiar mai mare decât Ungaria. O inversare a fluxurilor de capital nu este de dorit”, declara recent guvernatorul BNR, Mugur Isărescu.

11:07, 21.12.2024 • ECONOMIE

CRONICA SĂPTĂMÂNII ECONOMICE

13:30, 19.12.2024 • ECONOMIE

Euro se prăbușește la minimul ultimilor doi ani faţă de dolar, după ultimele decizii ale Federal Reserve din SUA

Cu toate acestea, analiştii financiari îţi menţin estimţările pentru un euro peste pragul de 5 lei.

În ceea ce priveşte cursul de schimb euro/leu, în jur de 82% dintre participanţi anticipează o depreciere a leului în următoarele 12 luni, iar restul o stagnare, arată ultimul sondaj al Asociaţiei CFA România, organizaţia profesioniştilor în investiţii din România, deţinători ai titlului Chartered Financial Analyst (CFA), calificare administrată de CFA Institute (USA).

Astfel, valoarea medie a anticipaţiilor pentru orizontul de 6 luni este de 5,0258 lei pentru un euro, în timp ce pentru orizontul de 12 luni, valoarea medie a cursului anticipat este 5,1062 lei pentru un euro.

Sondajul este realizat lunar de Asociaţia CFA România, de peste 13 ani, şi reprezintă un indicator prin intermediul căruia organizaţia doreşte să cuantifice anticipaţiile analiştilor financiari cu privire la activitatea economică în România pentru un orizont de timp de un an.

Indicatorul de Încredere Macroeconomică al Asociaţiei CFA România a scăzut uşor, în luna iulie, cu 0,2 puncte, până la valoarea de 52 de puncte, iar aproape jumătate dintre analiştii asociaţiei (47%) anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, până la 4,43%.

„Principalul risc asupra stabilităţii financiare a României este politica fiscală. Deficitul bugetar este anticipat de către participanţii la sondaj la o valoare de peste 7% din PIB în acest an. Acest deficit este asociat şi cu o reducere uşoară a anticipaţiilor de creştere economică pentru acest an„, a declarat Adrian Codîrlaşu, vicepreşedinte al Asociaţiei CFA România.

Rata anticipată a inflaţiei pentru orizontul de 12 luni (iulie 2025) s-a redus faţă de exerciţiul anterior şi s-a situat la valoarea medie de 4,43%.

În acelaşi timp, aproximativ 47% dintre participanţi anticipează o reducere a ratei inflaţiei în următoarele 12 luni, iar 41% anticipează o stabilitate a acestui indicator.

Deficitul bugetului de stat prognozat pentru anul 2024 a continuat să se majoreze şi este anticipat (valoarea medie a anticipaţiilor) la 7,1% din PIB, iar anticipaţiile de creştere economică pentru anul curent au continuat să se reducă faţă de exerciţiile anterioare şi se situează la valoarea de 2,5%.

Datoria publică calculată ca procent în PIB este anticipată să se majoreze la 54% în următoarele 12 luni.

Referitor la evoluţia preţurilor proprietăţilor rezidenţiale în oraşe, cea mai mare parte dintre participanţi, 59% anticipează o stagnare în următoarele 12 luni în timp ce tot 29% anticipează o scadere.

De asemenea 41% dintre participanţi consideră că preţurile actuale sunt corect evaluate, iar 59% că sunt supraevaluate.