Ce spune Constituția despre mandatul Președintelui României

Durata mandatului Președintelui României este reglementată de Articolul 83 din Constituția României.

Articolul 83 din Constituție sună astfel:

„(1) Mandatul Preşedintelui României este de 5 ani şi se exercită de la data depunerii jurământului.

(2) Preşedintele României îşi exercită mandatul până la depunerea jurământului de Preşedintele nou ales.

06:04, 20.12.2024 • ACTUALITATE

CCR desființează supraimpozitarea pensiilor speciale: impact major asupra PNRR

13:03, 19.12.2024 • Justitie

Curtea de Apel București respinge cererea APALP privind desecretizarea documentelor ce-l vizau pe Călin Georgescu

(3) Mandatul Preşedintelui României poate fi prelungit, prin lege organică, în caz de război sau de catastrofă.”.

Deși pare limpede, acest articol este de natură să nască vii dispute în contextul actual din România. Prevederile punctului (1) pot intra – ba chiar este foarte probabil să intre – într-o contradicție flagrantă cu cele ale punctului (2).

Este puțin probabil ca noul Președinte să poată depune jurământul înainte de expirarea a cinci ani de la depunerea jurământului de către Klaus Iohannis, adică 21 decembrie 2024. Și atunci se pune întrebarea care dintre cele două prevederi legale va prevala?

Cea de la punctul (1), care atrage încetarea mandatului la 21 decembrie, sau cea de la punctul (2), care prelungește sine die mandatul actualului Președinte până ce succesorul său va depune jurământul.

Singura instanță care poate tranșa acest conflict este tot Curtea Constituțională a României. Și pentru a evita orice tulburări ulterioare ar fi de dorit ca CCR să se pronunțe asupra acestui aspect acum, conexat cu dosarul anulării alegerilor.