Ce urmeaza după demisia lui Iohannis. Care sunt atribuțiile președintelui interimar

Klaus Iohannis și-a anunțat, luni, demisia din funcția de președinte al României. Constituția prevede că, în caz de vacantare a funcției de președinte, de demisie, de demitere din funcție, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuțiilor ori de deces, interimatul se asigură, în ordine, de președintele Senatului ori, dacă acesta refuză, de președintele Camerei Deputaților.

În prezent, președintele Senatului este Ilie Bolojan, care nu mai poate îndeplini funcția de președinte al PNL, aceasta fiind preluată în mod interimar de Cătălin Predoiu.

Potrivit articolului 97 din Constituție, vacanţarea funcţiei de preşedinte al României intervine în caz de demisie, de demitere din funcţie, de imposibilitate definitivă a exercitării atribuţiilor sau de deces. În termen de trei luni de la data la care a intervenit vacanţa funcţiei de Preşedinte al României, Guvernul va organiza alegeri pentru un nou preşedinte.

15:34 • POLITICĂ

Ciprian Ciucu: Ilie Bolojan, liderul care aduce ordine în haosul politic

14:37 • POLITICĂ

Ilie Bolojan preia interimatul la Cotroceni după demisia lui Klaus Iohannis

Articolul 98 din Constituție prevede că, dacă funcţia de preşedinte devine vacantă ori dacă ăreşedintele este suspendat din funcţie sau dacă se află în imposibilitate temporară de a-şi exercita atribuţiile, interimatul se asigură, în ordine, de preşedintele Senatului sau de preşedintele Camerei Deputaţilor. Același articol spune că președintele interimar nu poate îndeplini atribuțiile prevăzute de articolele 88-90, adică nu poate dizolva Parlamentul, nu poate iniția un Referendum, nu se poate adresa Parlamentului.

Ce atribuții are președintele interimar

Președintele interimar preia doar atribuțiile constituționale ale președintelui, cu unele limitări. Astfel, el reprezintă statul român pe plan intern și international, promulgă legi și poate cere reexaminarea acestora, poate sesiza Curtea Constituțională în legătură cu constituționalitatea legilor.

Președintele interimar mai poate adresa mesaje Parlamentului, poate institui starea de urgență sau de asediu, cu aprobarea Parlamentului, poate numi și revoca miniștri, la propunerea prim-ministrului. El îndeplinește funcția de comandant suprem al forțelor armate și poate participa la ședințele Guvernului.