Ce valabilitate are, de fapt, permisul de conducere. La câți ani trebuie schimbat documentul, în funcție de vârstă

Uniunea Europeană a decis să renunțe la propunerea unui set de reguli comune în ceea ce privește persmisul de conducere al șoferilor seniori, lăsând această responsabilitate în mâinile statelor membre. În timp ce UE a abandonat ideea de reglementări uniforme, România a ales să implementeze propriile reguli stricte, adoptând un proiect legislativ care introduce controale medicale detaliate pentru șoferii vârstnici.

Decizia Uniunii Europene: fiecare stat pe cont propriu cu privire la permisul de conducere

În decembrie 2024, Uniunea Europeană a decis să renunțe la planul de a introduce reglementări unitare pentru controalele medicale ale șoferilor seniori. Propunerea, lansată inițial în martie 2024, își propunea să sporească siguranța rutieră prin verificarea periodică a aptitudinilor șoferilor în vârstă.

Abandonarea acestei inițiative a fost justificată de diversitatea condițiilor și normelor existente în statele membre, care au reacționat diferit la această propunere.

08:14, 08.01.2025 • ECONOMIE

Euronews: Top 7 orașe europene pentru investiții imobiliare în 2025. Orașul din România aflat printre recomandări

12:44, 07.01.2025 • ECONOMIE

Cele mai sărace state din SUA rivalizează cu Germania: PIB-ul pe cap de locuitor în SUA și Europa

Uniunea Europeană a considerat că fiecare țară este mai bine poziționată pentru a decide cum să gestioneze această problemă, ținând cont de particularitățile culturale, demografice și legislative locale. Astfel, fiecare stat membru are libertatea de a introduce sau nu controale regulate pentru șoferii seniori, fără a exista o obligativitate la nivel european.

România alege reguli stricte pentru șoferii seniori

Deși Uniunea Europeană a abandonat proiectul, România a decis să meargă mai departe cu propriile măsuri legislative pentru a asigura siguranța rutieră. În toamna anului 2024, Parlamentul României a adoptat o lege care reglementează în detaliu procesul de reînnoire a permiselor de conducere pentru persoanele cu vârsta de peste 70 de ani.

Conform noii legislații:

1. Șoferii cu vârsta între 70 și 80 de ani vor fi obligați să își reînnoiască permisul de conducere o dată la fiecare cinci ani.
2. Șoferii cu vârsta de peste 80 de ani vor trebui să își reînnoiască permisul o dată la doi ani.

Procesul de reînnoire presupune efectuarea unor controale medicale complexe, care includ evaluări în șase specialități medicale:

• Medicină internă
• ORL (oto-rino-laringologie)
• Oftalmologie
• Ortopedie-traumatologie
• Neurologie
• Psihiatrie

Scopul acestor controale este de a determina dacă șoferii seniori sunt încă apți să conducă vehicule în siguranță, atât pentru ei înșiși, cât și pentru ceilalți participanți la trafic.

De ce sunt necesare aceste măsuri?

Măsurile adoptate de România reflectă preocupările tot mai mari legate de siguranța rutieră, în special în cazul șoferilor seniori. Odată cu înaintarea în vârstă, capacitatea de a conduce poate fi afectată de factori precum scăderea acuității vizuale, probleme de mobilitate, reflexe mai lente sau afecțiuni neurologice. Prin controalele periodice, autoritățile încearcă să reducă riscul accidentelor provocate de șoferi inapți.

Adoptarea acestei legislații aduce atât provocări, cât și beneficii pentru șoferii seniori din România:

• Provocări: Obligația de a se prezenta periodic la controale medicale și costurile asociate acestora pot fi percepute ca o povară de către unii șoferi. În plus, este posibil ca unii să fie declarați inapți pentru conducerea unui vehicul, ceea ce poate afecta mobilitatea și independența lor.
• Beneficii: Siguranța rutieră sporită este principalul avantaj, atât pentru șoferii în vârstă, cât și pentru ceilalți participanți la trafic. De asemenea, controalele medicale pot ajuta la identificarea unor probleme de sănătate care, altfel, ar fi putut trece neobservate.

Abandonarea proiectului european înseamnă că fiecare țară își va gestiona propria politică în ceea ce privește șoferii seniori. În timp ce unele state, precum România, aleg măsuri stricte, altele pot opta pentru o abordare mai relaxată sau pentru menținerea status quo-ului.

Această diversitate legislativă ar putea genera discrepanțe între țările membre, dar reflectă totodată autonomia fiecărei națiuni de a lua decizii adaptate propriilor nevoi.