De ce nu se dorește aderarea României la spațiul Schengen

Astăzi ar trebui să se voteze dacă România, Bulgaria și Croația vor fi acceptate ca membri ai spațiului Schengen. Cel mai probabil, România și Bulgaria nu vor fi acceptate. Ne punem întrebarea: va fi un refuz stupid sau calculat? De ce nu se dorește intrarea României în Schengen, având în vedere că doar 4% dintre migranții ilegali tranzitează țara noastră și avem granițele foarte bine întărite?

La început s-a opus Olanda aderării României la Schengen, apoi a urmat refuzul Austriei. Dacă nu am lua în calcul problema migrației, care, oricum, este la un nivel extrem de mic în țara noastră, refuzul Austriei pare pur și simplu stupid. România și Bulgaria au demonstrat că îndeplinesc toate condițiile tehnice necesare intrării în Schengen, iar migrație ilegală și trafic de droguri au și statele din Vestul Europei, în principal Olanda și Belgia.

În fapt, România și Bulgaria cad victime ale unei lupte pe care Austria o duce cu Comisia Europeană și toate celelalte instituții de conducere ale UE. Pentru că Austria vrea să fie ajutată în lupta cu migrația ilegală, vrea legi care să îi permite deportarea acestora, vrea să nu mai fie obligată să îi aibe în grijă.

Nu e vina României că Austria are probleme cu migrația ilegală. Cancelarul, ca și ministrul de Interne al Austriei, au oferit câteva cifre, dar fără nicio sursă de identificare a respectivelor cifre. Cum ar fi că anul acesta 75.000 de migrați au intrat în Austria și 40% dintre ei au venit prin Bulgaria și România. Dar nu a spus mai exact câți și de unde, mai ales că România nu se află pe nicio rută balcanică de migrație.

22:47, 20.11.2024 • ACTUALITATE

Uite Schengen, nu e Schengen: cine se opune acum?

17:02, 20.11.2024 • POLITICĂ

Financial Times: „Austria ar urma să permită aderarea completă a României și Bulgariei la Spațiul Schengen”

Cifrele oficiale pe care le avem, date de Frontex, agenția europeană de supraveghere a granițelor Europei, spune că doar 4% dintre migranții ilegali au trecut prin România. Deci granițele Europei aflate în România sunt bine păzite și doar puțini ilegali trec frontierele.

Austria ignoră însă aceste date, nu oferă nicio sursă pentru cifrele oferite și mai spune și că acceptă Croația, deși nu oferă date care să arate că prin Croația nu au intrat migranți ilegali.

Austria se folosește de România

Cancelarul Karl Nehammer era vizibil iritat la conferința de aseară când a fost forțat de întrebări să spună de ce se va opune intrării României și Bulgariei în Schengen. Cu siguranță se află sub un asediu de întrebări și presiuni din partea majorității colegilor europeni, așa că, probabil, se justifică iritarea din fața jurnaliștilor.

Dar iritarea nu îl ajută în susținerea cauzei sale. Pe lângă problemele politice pe care le are acasă (partidul său fiind al treilea în opțiunile de vot în prezent), cancelarul încearcă să impună UE reglementarea problemei migranților (care i-ar putea aduce și voturi acasă). Ori veto-ul la aderarea României și Bulgariei îi oferă ocazia perfectă pentru a aduce în discuție aceste probleme.

Sigur, putem acuza asutriecii și de legăturile cu Rusia lui Putin, care sunt mai spectaculoase decât o problemă reală față de migrație. Dar mai bine să discutăm și despre ce se întâmplă în mod real, fără speculații.

Analistul Hari Bucur-Mari a explicat cel mai bine situația: 

„Austria este o țară modestă demografic și medie ca importanță economică, în Uniunea Europeană. Pentru Austria, migrația cu care Rusia amenință Europa, de cinci ani încoace (din 2017, de când Rusia a intervenit militar în Siria și a provocat un exod de populație de 4-5 milioane, înspre Europa) și mai ales din 24 februarie, de când a invadat agresiv și criminal Ucraina, este o problemă de-a dreptul existențială.

De aceea, Austria nu ratează niciun prilej de a își susține cazul, în fața celorlalte state europene, mai mari geografic și democrafic decât ea. Iar discutarea intrării, într-un final amânat de mulți ani, a Bulgariei și României în Zona Schengen este un asemenea prilej.” scrie analistul pe Facebook.

Și explică în continuare ce încearcă să facă Austria: „Ca urmare, când Austria declară și declamă că nu ar fi de acord cu primirea Bulgariei și României în Schengen, de frica viitoarelor valuri de migrație dinspre est și sud, ea folosește cu cinism explicabil situația acestor două state, pentru a găsi o audiență favorabilă la marile state europene, care să îi promită Austriei asistență și chiar intervenție în favoarea ei, în caz de reluare a valurilor migratoare dinspre Siria și Ucraina, dacă Rusia le va vrea iscate.”

Abordarea posibil greșită a României

Aici a greșit și România: în loc să discute intensiv doar cu oficialii austrieci, diplomații români ar fi trebuit să discute și cu Franța și Germania despre problemă, astfel încât să poate oferi Austriei un sprijin pentru cauza migrației și asigurarea că după primirea în Schengen România va continua să sprijine Austria în această problemă până când se va ajunge la o soluționare.

Din păcate, nu am auzit de la niciun politician român vreo vorbă despre acest subiect. Toată lumea s-a concentrat pe a scoate în față ipocrizia Austriei, care acum un an aproba că România a îndeplinit toate condițiile de intrare în Schengen.

În condițiile în care Suedia și Olanda au acceptat până la urmă intrarea României (și Bulgariei) în Schengen, refuzul Austriei pare inexplicabil. Dar poate că faptul că a rămas ultima țară care refuză îi oferă ocazia să iasă în față și să ceară rezolvarea problemelor migrației ilegale.

Refuz stupid sau calculat?

Dacă nu am lua în calcul problema migrației, refuzul Austriei pare pur și simplu stupid. România și Bulgaria au demonstrat că îndeplinesc toate condițiile tehnice necesare intrării în Schengen, iar migrație ilegală și trafic de droguri au și statele din Vestul Europei, în principal Olanda și Belgia.

Iar accesul în Schengen ne-ar obliga să rezolvăm mai repede orice problemă. În plus, Austria este unul dintre cei mai mari investitori străini din România, iar tranzitul fără vamă ar ajuta miile de companii austriece din țara noastră. Mai mult, ar înlesni și turismul, având în vedere că românii lasă anual cam 250 milioane euro pe pârtiile de schi din Austria.

Dacă acceptăm că austriecii nu au vreun motiv subiectiv împotriva noastră, refuzul în condițiile enumerate mai sus înseamnă că au clar motive obiective. Și care nu pot fi, cel puțin la prima vedere, decât cele de forțare a UE să se ocupe de problema migrației ilegale.

De ce avem noi nevoie de Schengen

Intrarea României în Schengen are cel mai mare efect asupra transporturilor peste graniță și transportatorilor. În loc să piardă ore în șir la granița cu Ungaria sau Bulgaria, tirurile și camioanele care intră sau ies din țara noastră ar ajunge mai repede la destinație. Un avantaj care înseamnă direct bani pentru companiile implicate.

Apoi turismul ar avea de câștigat, tot prin acele ore pe care nu le mai pierdem la graniță. Și pentru milioanele de români care lucrează în Europa și aleg să vină acasă în vacanță sau de sărbători. Atenția, dacă noi am intra, dar Bulgaria nu, tot am pierde timp la vămile cu Bulgaria atunci când plecăm sau venim din vacanță în Bulgaria, Grecia, Turcia.

Nu în ultimul rând, aderarea la Schegen ar fi o acceptare formală a României și Bulgariei la masa Europenilor, care ne-au acceptat în Uniune, dar ne țin de 15 ani în afara Schengen.

Ce înseamnă Schengen

Spațiul Schengen înseamnă o zonă de liberă circulație în Europa. Numele vine de la micuța localitate din Luxemburg unde s-a semnat în 1985 înființarea acestui spațiu de câtre Belgia, Franța, Germania, Luxemburg, Portugalia, Spania și Țările de Jos. Granițele s-au deschis în martie 1995, când a luat ființă de facto spațiul de liberă circulație.

În prezent, statele membre ale Schegen sunt toate statele din UE, mai puțin România, Bulgaria și Croația, plus Elveția, Liechtenstein, Norvegia și Islanda, care nu sunt membre UE. Regatul Unit și Irlanda au fost membre Schengen până în ianuarie 2020.

România și Bulgaria ar fi trebuit să intre în Schengen în martie 2011, conform înțelegerii din 2007, dar Germania, Finlanda și Austria s-au opus pe motive de corupție. La fel s-a întâmplat șiș în 2013, când aderarea nici nu a mai fost supusă la vot.

Mai toate încercările ulterioare au găsit opoziție la diferite state cu probleme naționaliste în politica internă. La acestea se adăuga de fiecare dată și faptul că noi ne aflăm în în Mecanismul de Control și Verificare , celebrul MCV, care a fost ridicat doar luna trecută.

Intrăm sau mai așteptăm

Dacă în trecut opoziția unui stat ne convingea să cerem amânarea votului pentru aderare, acum  nu a mai fost cazul. România a stat pe poziții și a cerut un vot, care ne va spune dacă sunt acceptați sau nu. Sau în ce condiții suntem acceptați.

Motive palpabile de refuz nu există. Dar vedem că Austria se folosește cinic de dreptul său de veto pentru a-și impune agenda politică în detrimentul a peste 26 de milioane de oameni, câți adună România și Bulgaria.

Urmează să aflăm dacă Parlamentul European va accepta șantajul Austriei și va amâna aderarea noastră la Schengen sau va decide că nu este nevoie de unanimitate. Ori se va găsi o cale de compromis, prin care să intrăm peste câteva luni doar cu frontierele maritime și aeriene și abia apoi cu cele terestre.

Cancelarul austriac a și anunțat în conferința de aseară că preferă să voteze un nou calendar de aderare și să discutăm despre un vot în primăvara anului viitor.

Dar, cel mai probabil se va găsi o formulă de compromis prin care să fie menajate și sentimentele celor 26 de milioane de cetățeni ai UE care mai au de așteptat până la accesul liber în Schengen.

Ce rămâne în urmă însă este cu siguranță o jignire teribilă la adresa României și Bulgariei din partea unui stat care uită din când în când că nu mai este un imperiu. Și care se crede mai importantă decât este pe harta Europei din 2022.