Cea mai mare temere a anului 2025: de la inflație la dragflație

Creșterea inflației, dublată de scăderea economiei, poate deveni o tendință dominantă pentru anul 2025, așa cum afirmă analistul american Gerald Celente, editorul publicației Trends Journal.

Acesta consideră că va trece însă ceva vreme până când noua realitate să fie acceptată la nivel oficial, politicienii și mass-media având tendința să o nege, în primă fază.

Dragflația este una dintre posibilele evoluții în 2025, identificată în primul număr al publicației Trends Journal din acest an (apărută pe 2 ianuarie), număr care se ocupă în mod tradițional de tendințele anului abia început.

Celente vine cu date din marile economii ale lumii, pentru a-și susține afirmațiile.

13:47, 27.12.2024 • Internațional

Prețurile mari ale alimentelor estompează bucuria sărbătorilor în Rusia

06:29, 23.12.2024 • ECONOMIE

Un produs alimentar foarte popular printre români s-a scumpit de 5 ori faţă de perioada pandemiei

Pe final de 2024, în Marea Britanie economia s-a contractat pentru a doua lună consecutiv, în timp ce rata inflației a crescut pentru a doua lună consecutiv, ajungând la 2,6% (cel mai rapid avânt din martie).

Germania, a treia cea mai mare economie a lumii, este în recesiune, iar în decembrie rata inflației a fost de 2,2%, ceea ce este mai mare decât media pe termen lung de 1,92% (aici se poate vorbi deja de dragflatie).

Inflația în Spania a atins 2,8% în decembrie. Deși PIB-ul era așteptat să avanseze cu 3% în 2024, prognozele vorbesc de o decelerare în 2025 (2,3% și 2,1% în 2026).

FMI proiectează o creștere economică a Zonei Euro de doar 0,8% pentru 2024. Pe partea inflației, aceasta a crescut cu 2,5% în noiembrie, mai mare decât rata pe termen lung de 2,4%.

De altfel, performanțele slabe ale euro și lirei sterline față de dolarul american reflectă starea precară a economiilor celor două zone.

Iar în ceea ce privește economia mondială, potrivit Băncii Mondiale, în 2024-2025 creșterea economiilor va subperforma față de media anilor 2010 în aproape 60% din economii, cuprinzând peste 80% din populația globală.

În China, a doua cea mai mare economie a lumii a ieșit slăbită din pandemia de COVID și, deși nu este în contracție și a existat temporar un puseu dezinflaționist, inflația este acum din nou în creștere, comparativ cu anul trecut.

În SUA, cea mai mare economie a lumii, după pandemia de COVID din 2020 prețurile locuințelor au crescut cu aproximativ 47%, în timp ce salariile nominale au crescut doar cu 19,2%.

O familie sau un individ ar avea nevoie de un venit anual de 144.192 de dolari pentru a-și permite să dețină o casă, mai mult decât dublul venitului mediu din SUA de 69.178 de dolari, potrivit calculelor Clever Real Estate.

În 2020, prețul mediu al unei mașini noi era de 38.408 de dolari. Astăzi, este de aproximativ 48.397 de dolari, potrivit Kelly Blue Book, iar creșterea prețurilor a dus și la creșterea prețurilor mașinilor secondhand la niveluri-record.

În plus, prețurile la gaz pot crește în Europa după ce Ucraina a întrerupt tranzitul gazului rusesc, iar o inflamare a situației în jurul Iranului în 2025 ar contribui la avansul prețurilor petrolului, o combinație mortală pentru economiile deja slăbite.

Cum stăm în România?

În noiembrie rata anuală a inflației a urcat la 5,1 de la 4,6%, cât fusese în octombrie (lună când se consemnase de asemenea o creștere ușoară față de septembrie, de la 4,62% la 4,67%).

Pe partea creșterii economice, analiștii și-au revizuit așteptările în septembrie de la 3% pentru 2024 la numai 1,8%. De altfel, ultimele trimestre au arătat cât se poate de rău.

În primele 9 luni ale anului economia avansase cu numai 0,9%, ceea ce este mult sub potențialul țării, cel puțin dacă ne raportăm la situația din ultimii ani.

Iar ultimele măsuri decise de autorități prin celebra „ordonanță trenuleț” pun presiune pe cerere (se vor tăia bonusuri și prime ale bugetarilor, vor îngheța veniturile pensionarilor, se vor elimina facilitățile pentru IT-iști etc.), ceea ce nu e tocmai de bun augur pentru o economie care se baza pe consum.

Una peste alta, cu o economie în decelerare puternică și cu o inflație în creștere, România se apropie, la rândul său, de diagnosticul „dragflație”.