Cei doi pui ai Gazprom din Portul Constanța s-au certat până au dat faliment

Publicat: 06 iun. 2024, 12:33, de Cristian Matache, în ECONOMIE

Balkan Marine Bunker Assets, o companie deținută indirect de Gazprombenft, a dat faliment, iar Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, de asemenea aflată în sfera de influență a gigantului energetic rus, se îndreaptă cu pași repezi către același deznodământ.

În ultimii ani s-a derulat un război surd în Portul Constanța ce a avut ca protagoniști doi pui ai gigantului rus Gazprom, și anume, Balkan Marine Bunker Assets și Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA. Cele două societăți activează pe piața de alimentare cu combustibil (bunkeraj) în Portul Constanța. Chiar dacă au o origine comună, companiile se pare că nu au încăput în limitele portului și au început cearta juridică, încercând să se scoată de pe piață. Doar că războiul început de țara mamă în Ucraina le-a venit de hac ambelor societăți.

10:42, 14.12.2024 • Energie

Benzinăriile Gazprom din România, soluție disperată pentru a evita insolvența

12:03, 12.12.2024 • ECONOMIE

OMV a reziliat contractul cu Gazprom care ar fi trebuit să țină până în 2040

Balkan Marine Bunker Assets a intrat în faliment la cererea proprie, iar cealaltă se îndreaptă către aceeași situație, din cauza sancțiunilor economice impuse de Uniunea Europeană Rusiei a doua zi după începerea agresiunii militare a trupelor Kremlinului împotriva Ucrainei, prin invazia din 24 februarie 2022, conform analizei realizate de Profit.ro.

″Restricțiile instituite prin Regulamentul UE 2022/328 al Consiliului din 25 februarie 2022 (de modificare și completare a Regulamentului UE 833/2014) au avut un impact semnificativ asupra activității societății Balkan Marine Bunker Assets SRL. Acestea au împiedicat derularea operațiunilor de către clientul Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA și, implicit, încasarea de la acesta a sumelor datorate conform contractelor, începând cu anul 2022. Restricțiile menționate au afectat Balkan Marine Bunker Assets SRL și din perspectiva faptului că societatea nu a putut valorifica activele prin închirierea lor către alte societăți, acestea rămânând, pe cale de consecință, neutilizate. Toate eforturile societății debitoare de găsire a unor soluții pentru deblocarea operațiunilor (de ex. prin vânzarea părților sociale) s-au soldat cu un eșec. (…) Prin restricțiile impuse de Regulamentul UE 2022/328, ce afectează partenerul principal, este anulată orice perspectivă de desfășurare a activității de către societate″, se arată în raportul oficial privind cauzele falimentului Balkan Marine Bunker Assets SRL.

La începutul anului, Tribunalul Constanța a respins cererea companiei Balkan Marine Bunker Assets de intrare în insolvență a Gazprom Marine Bunker Balkan. De asemenea, a refuzat și solicitarea Gazprom Marine Bunker Balkan de a intra în insolvență. Ambele cereri au fost considerate neîntemeiate. Procesul de la Tribunalul Constănțean ne arată că avem de a face cu un război între două societăți care activează pe aceeași piață, de bunkeraj marin, și care au legături ombilicale cu gigantul rusesc Gazprom.

Gazpromneft Marine Bunker Balkan este cea mai mare companie rusească la vedere din țară, conform unui document de la fostul Minister al Antreprenoriatului și Turismului. Aceasta este deținută de Gazpromneft Marine Bunker LLC, firmă din Sankt Petersburg și controlată de cetățeanul rus Alexey Medvedev, cu 99,9% din acțiuni.

Medvedev a absolvit Universitatea Lingvistică de Stat din Moscova, Maurice Thorez. A început să lucreze de acum 32 de ani în compania de comerț internațional Cargill Enterprises Inc. Acum 28 de ani s-a mutat în sectorul combustibilului și energiei. El a început să lucreze la Gazpromneft în 2010 ca șef de management de proiect la Gazpromneft Marine Bunker.

Înființată în 2011, firma are activități servicii anexe transporturi pe apă și are sediul în Constanța, strada Traian 68A, etaj 4, clădirea GMB.

Cea de-a doua, Balkan Marine Bunker Assets, este deținută de GPN Foreign Assets Management, companie înregistrată în Sankt Petersburg, la aceeași adresă cu GPN Proiect LTD, companie care deține 0,1% la Gazpromneft Marine Bunker Balkan. Ambele GPN sunt reprezentate de directorul general Vasilyevna Alla Krymova. Aceasta este mai nouă, fiind înființată în 2021.

De unde ar fi început sfada

Probabil din pricina concurenței directe și/sau a istoricului comun. Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA a fost în centrul unor operațiuni complexe de divizare, transfer de active și schimbare a acționariatului în perioada 2020-2022, tocmai în contextul sancțiunilor impuse de Uniunea Europeană împotriva Rusiei.

În noiembrie 2020, Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA a decis divizarea parțială a societății și transferul unor active către o firmă nou înființată, Balkan Marine Bunker Assets, deținută de GPN – Proiect LTD. Activele transferate au inclus barja-tanc Delta Oil și echipamente aferente, cu o valoare totală estimată la peste 4,5 milioane de lei.

În schimbul activelor, Balkan Marine Bunker Assets a emis părți sociale către acționarii Gazpromneft Marine Bunker Balkan SA, aceiași care o dețin și pe ea.

Divizarea și transferul de active și părți sociale au fost finalizate în iulie 2021.

Ulterior, în perioada 15 noiembrie 2021 – 11 februarie 2022, Gazpromneft Marine Bunker LLC și GPN – Proiect LTD au vândut părțile sociale ale Balkan Marine Bunker Assets SRL către o altă societate a Gazpromneft din Rusia, GPN Foreign Assets Management LLC.

Toate aceste operațiuni s-au derulat în contextul sancțiunilor impuse de UE împotriva Rusiei, încă din 2014, după anexarea Crimeei.

Sancțiunile interzic, printre altele, vânzarea, cumpărarea sau furnizarea de investiții către entități controlate public sau cu proprietate publică din Rusia.

Jucăria lui Medvedev, blocată la dană

Înaintea de februarie 2022, în Portul Constanța existau patru nave care prestau servicii de bunkeraj, în sensul că furnizau combustibil către vapoarele care operau pe mare. Trei dintre ele aparțineau rușilor, două ale Gazprom, și una a Lukoil. Războiul a eliminat din joc Delta Oil și Unicom 3, cele controlate de firme de sub pulpana gigantului Gazprom. Delta Oil n-a mai avut licență, iar Unicom 3 a fost reținută la dană pentru că proprietarul a fost supus sancțiunilor economice internaționale. Au mai rămas Bellona a Lukoil, și Amalthia, deținută de o companie din Cipru, Petroanav Ship Management.

Războiul din Ucraina a prăbușit business-ul Gazpromneft Marine Bunker de la Constanța. Dacă în 2021 s-au obținut rezultate foarte bune, 2022 a însemnat căderea. Afacerile au coborât de la 357 milioane de lei la 55 milioane de lei, adică o prăbușire de 85%. De asemenea, pierderea s-a adâncit, de la 69 mii de lei în 2021, la 4,2 milioane de lei în 2022.

Nava Unicom 3, cu care opera în Portul Constanța fost blocată la dană, conform informațiilor prezentate de Vessel Finder.

Despre nava Delta Oil a Balkan Marine Bunker Assets nu se pot spune multe pentru că nu a mai primit licența și a fost retrasă, probabil și cu nume schimbat.

Ce este bunkerajul

Bunkerajul marin reprezintă procesul de furnizare a combustibilului necesar pentru navele care navighează pe mare. Acesta implică alimentarea navelor cu combustibilul necesar pentru propulsie, energie electrică și alte sisteme necesare funcționării corecte a navei.

Procesul de bunkeraj marin implică transferul combustibilului (de obicei, petrol, diesel sau combustibil cu gaze naturale lichefiate) din depozite speciale, numite buncăre, la navele maritime. Aceste buncăre sunt amplasate pe țărm sau în porturi și sunt proiectate pentru a stoca cantități mari de combustibil.

Transferul combustibilului către nave poate fi realizat utilizând diferite metode și echipamente, cum ar fi conducte, cisterne și instalații speciale de transfer. Bunkerajul marin este esențial pentru operațiunile maritime, asigurându-se că navele au suficient combustibil pentru a naviga pe distanțe lungi și pentru a-și îndeplini sarcinile în condiții de siguranță și eficiență.