Cel mai ”bătrân” proiect nerealizat din energie a fost uitat în sertare! De ce este indispensabil

Proiectul de construcție a hidrocentralei de acumulare prin pompaj de 1.000 MW de la Tarnița Lăpuștești nu mai prezintă un interes pentru autorități. Această investiție, evaluată la un moment dat la 1 miliard de euro, ar putea debloca investițiile în resursele regenerabile.

Ani de zile investiția de un miliard de euro de la Tarnița-Lăpuștești, din județul Cluj, a fost vedeta tuturor strategiilor energetice elaborate de diverse regimuri politice. S-a înființat o societate de proiect, Hidro Tarnița, s-au plătit salarii mari, s-au plătit studii de fezabilitate, care ar fi costat 5 milioane de euro, iar în 2020 ar fi apărut informația semioficială că proiectul nu se mai face pentru că nu se justifică din punct de vedere economic, conform șefilor Ministerului Energiei.

Aceștia sunt însă contraziși de specialiști din sistem. ”Tarnița este cel mai „bătrân” proiect nerealizat din anii 1950 când l-a identificat Profesorul Dorin Pavel. Au fost elaborate 3 studii de fezabilitate în ultimii 40 de ani. Din 2017 un proiect similar funcționează la Linthall în Elveția. Este un proiect indispensabil deblocării RES mai ales în condițiile în care limitările acestor tehnologii regenerabile au produs pagube de sute de milioane de euro. Toate tehnologiile de stocare își au rolul și locul lor pe curbă de sarcină. Ar trebui să căutăm niște decidenți capabili să îl realizeze în interesul Sistemului Energetic Național și al românilor”, susține Călin Radu Vilț, membru în Consiliul Mondial al Energiei.

De atunci și până azi, se pare că nu s-a mai lucrat deloc la acest proiect, deși Hidro Tarnița încă există și unde se plătesc lefuri. Singura zvâcnire au avut-o reprezentanții operatorului național de transport energie electrică Transelectrica.

″Din cauza lipsei de informații cu privire la evoluția proiectului centralei hidroelectrice de acumulare prin pompaj (CHEAP) Tarnița Lăpuștești, această centrală nu a fost considerată în cadrul scenariilor care stau la baza Planului de Dezvoltare a Rețelei Electrice de Transport (RET) perioada 2022-2031. Cu toate acestea, trebuie precizat că acumularea prin pompare este singura tehnologie matură și eficientă de stocare a energiei la scară mare la nivelul anilor 2020-2030″, se arată într-un document oficial al Transelectrica, analizat de Profit.ro.

Potrivit companiei, în contextul țintelor de integrare a centralelor cu surse regenerabile angajate prin Planul Național Integrat Energie Schimbări Climatice (PNIESC) la nivelul anului 2030 și pentru depășirea acestora în viitor, este oportună analizarea posibilităților de realizare de astfel de centrale de acumulare prin pompaj la nivel național.

Construcția CHEAP Tarnița-Lăpuștești, cu o putere instalată de 1.000 MW, presupune o investiție de tip greenfield de circa 1 miliard de euro, centrala putând asuma atât rolul de compensare a producătorilor care funcționează în bandă, cât și rolul de echilibrare în sistemul energetic național, cel de al doilea fiind un rol strategic în securitatea energetică și siguranța națională, afirmă Transelectrica.

Compania mai amintește că, în stadiul inițial al studiilor de fezabilitate, obiectivul a fost considerat doar pentru compensarea producătorilor care funcționează în bandă, bazându-și veniturile strict pe diferența de preț al energiei dintre vârf și gol (în anii 2010-2020, diferența de preț era de circa 25 euro/MWh).

″În acest mod, până la nivelul anilor 2015, indicatorii de fezabilitate erau la limită, astfel că investiția a fost succesiv amânată. Astăzi, condițiile de piață de energie s-au schimbat, participarea la piața de echilibrare poate aduce venituri suplimentare consistente unei CHEAP. Mai mult decât atât, preconizata cuplare a piețelor de echilibrare, concomitent cu creșterea parcului de producție din surse regenerabile (impredictibile) la nivel european, va conduce la un interes și mai crescut pentru energiile de echilibrare. Având în vedere costurile ridicate de realizare a unei astfel de centrale, este oportună accesarea de fonduri europene. În concluzie este necesară reluarea proiectului de realizare a CHEAP Tarnița Lăpuștești sau realizarea unei analize la nivel național de stabilire a locației/ locațiilor optime pentru alte CHEAP, având în vedere posibilitățile de construire, integrarea în SEN, respectarea restricțiilor de mediu etc.″, conchide Transelectrica.

Eolienii sunt împotrivă

Asociației Române pentru Energie Eoliană – RWEA a criticat în trecut strategia autortăților de a investi doar în proiecte scumpe, inclusiv în hidrocentrale Tarnița-Lăpuștești. Conform reprezentanților asociației, strategia face abstracție de cea mai ieftină energie, cea eoliană, și insistă doar pe proiectele scumpe și/sau poluante, precum centrala electrică de la Rovinari, reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă, hidrocentrala Tarnița-Lăpuștești. ”

În ceea ce privește realizarea Centralei Hidroenergetice cu Acumulare prin Pompaj Tarnița-Lăpuștești, necesitatea acesteia este dată de finalizarea unităților 3 și 4 de la CNE Cernavodă, nu neapărat de creșterea capacităților regenerabile. Având în vedere costurile ridicate ale unui astfel de proiect și impactul asupra mediului, considerăm că există soluții de flexibilizare a sistemului (care includ și stocarea energiei) mai ieftine și cu un impact restrâns ce pot fi luate în considerare. De asemenea, pentru asigurarea securității energetice, este de preferat alegerea soluțiilor descentralizate, în dauna unei soluții centralizate, de dimensiuni mari. În plus, chiar documentul Strategiei estimează că Strategia Energetică a României 2018 – 2030 cu perspectiva anului 2050 necesitatea apariției capacităților care să asigure flexibilitatea sistemului este așteptată pentru anul 2030, iar ulterior documentul menționează că „la nivelul anului 2030 există şi perspectiva altor tehnologii pentru stocarea energiei, dar acestea nu au, în acest moment, suficientă maturitate tehnologică pentru a fi implementate”. Evaluarea maturității tehnologice în momentul de față pentru o investiție necesară în anul 2030 este irelevantă și conduce la fundamentarea unor investiții considerabile pe criterii greșite. Guvernul tehnocrat din 2016 a renunțat la proiect, evaluat la 1,2 miliarde de euro, pentru că s-a considerat că nu e rentabil. Proiectul a fost readus din nou în discuție de Guvernul Orban, fiind inclus pe lista marilor investiții în energie în documentul Strategia energetică elaborat de Ministerul Energiei.

Centrala trebuie să fie situată la 30 km depărtare de oraşul Cluj-Napoca, pe valea râului Someşul Cald, pe versantul stâng al acumulării Tarniţa şi este prevăzută a se realiza cu patru grupuri reversibile, turbina-pompă, cu o putere instalată de 4x 250 MW, construcţia fiind preconizată a se realiza în două etape pe parcursul a 5-7 ani.

Principalul obiectiv al proiectului este creşterea siguranţei în funcţionare a SEN, centrala putând asigura funcţionarea optimă şi sigură a acestuia, în condiţiile creşterii considerabile a portofoliului capacităţilor de producţie din surse regenerabile, fiind un acumulator de energie electrică ce asigură transferul acesteia la vârful curbei de sarcină, furnizând, aşa cum am arătat anterior, servicii tehnologice de sistem pentru România şi ţările învecinate.

Prin realizarea acestei capacităţi hidro cu acumulare prin pompaj pot fi acoperite atât nevoia crescută de stocare a energiei şi transferul surplusului din zona de gol în cea de vârf a curbei de sarcină, precum şi echilibrarea capacităţilor regenerabile de producţie necontrolabilă prin asigurarea unei funcţionări optime a grupurilor mari din sistem.