Cele 12 promisiuni fiscale și bugetare ratate de Guvern

În 2024, implementarea măsurilor fiscale asumate de Guvernul României s-a confruntat cu numeroase întârzieri și dificultăți.

Revizuirea impozitării capitalului și reducerea regimului special pentru microîntreprinderi nu au fost realizate conform Strategiei fiscal-bugetare din perioada 2024-2026. Măsura privind impozitul minim pe cifra de afaceri și dezvoltarea unui sistem informatic pentru evaluarea proprietăților au fost amânate. De asemenea, impozitarea suplimentară în sectoarele bancar și petrolier, digitalizarea proceselor fiscale și reformele în domeniul pensiilor nu au avut rezultate semnificative. Măsurile de decont precompletat și scutirea de TVA pentru ONG-uri au avut un impact limitat, iar amnistia fiscală nu a fost eficient aplicată, conform Raportului privind situaţia macroeconomică pe anul 2025 şi proiecţia acesteia pe anii 2026-2028.

1. Revizuirea sistemului fiscal: Măsuri de impozitare a microîntreprinderilor și capitalului

Una dintre măsurile fundamentale prevăzute a fost revizuirea sistemului de impozitare a capitalului, în contrast cu impozitarea muncii. Totuși, o serie de măsuri care aveau ca scop reducerea graduală a regimului special de impozitare pentru microîntreprinderi nu au fost implementate în termenii prevăzuți. În schimb, regimul de impozitare pentru microîntreprinderi a fost păstrat, iar modificările ulterioare nu au reușit să adreseze corect distorsiunile din sistemul fiscal.

De asemenea, măsura privind instituirea unui impozit minim pe cifra de afaceri pentru întărirea disciplinei fiscale a intrat în vigoare doar parțial, iar contribuabilii care plătesc impozit pe profit nu au fost afectați în mod semnificativ, lăsând astfel un gol în sistemul de impozitare.

16:14, 20.12.2024 • POLITICĂ

Amnistia fiscală, atacată de Klaus Iohannis la CCR

2. Sistemul Informatic pentru Evaluarea Proprietăților: O promisiune amânată

Un alt angajament semnificativ a fost dezvoltarea unui sistem informatic automatizat pentru evaluarea proprietăților, menit să îmbunătățească colectarea taxelor pe proprietate. În ciuda colaborării cu Banca Mondială pentru asistență tehnică, acest sistem nu a fost operaționalizat în 2024, iar termenul de implementare a fost amânat pentru o perioadă nedefinită, punând în pericol transparența și eficiența sistemului fiscal local. Proiectul se află în continuare la stadiul de dezvoltare, iar implementarea sa eficientă rămâne o provocare majoră.

3. Impozitarea veniturilor din sectorul bancar și al petrolului

O altă măsură care nu a fost realizată conform planului a fost impozitarea suplimentară a veniturilor din sectorul bancar și al petrolului. În contextul în care Guvernul a stabilit impozite speciale pentru aceste domenii, începând cu 2024, nu au fost stabilite condițiile clare de aplicare ale acestora, iar multe dintre instituțiile vizate au reușit să amâne implementarea măsurilor fiscale prin diverse strategii, lăsând o fereastră de oportunitate pentru evaziune fiscală.

4. Digitalizarea proceselor fiscale: Promisiuni nerealizate în simplificarea declarațiilor fiscale

Una dintre măsurile importante în domeniul digitalizării a fost simplificarea procesului de declarare a veniturilor și de stabilire a impozitelor pentru persoanele fizice. În ciuda promisiunilor de implementare a unui formular inteligent și a unui sistem precompletat pentru Declarația Unică, acest sistem nu a fost finalizat în 2024. Deși s-au făcut progrese în ceea ce privește digitalizarea, multe dintre modificările legislative necesare pentru o aplicare efectivă au fost amânate, iar contribuabilii continuă să se confrunte cu dificultăți în completarea formularelor și în stabilirea obligațiilor fiscale.

5. Reforma sistemului de pensii: Proiect fără rezultate clare

În ceea ce privește reforma sistemului de pensii, guvernul a promis o serie de măsuri menite să îmbunătățească sustenabilitatea financiară a sistemului, dar acestea nu au fost implementate la timp. În ciuda consultărilor și a asistenței tehnice externe, modificările necesare în legislația pensiilor nu au fost adoptate în 2024, ceea ce a generat incertitudine atât pentru angajatori, cât și pentru angajați, privind viitorul acestui sistem crucial.

6. Impozitele pe venit: Modificări nefinalizate în procedurile fiscale

Un alt set de măsuri care nu au fost complet implementate a vizat modificările aduse impozitelor pe venit, în special pentru persoanele fizice. Ordonanțele de urgență care prevedereau simplificarea procesului de calcul și declarare a impozitelor și contribuțiilor sociale nu au avut impactul dorit asupra eficientizării colectării. Deși legislația a fost schimbată, implementarea acestor modificări s-a dovedit a fi problematică, iar contribuabilii nu au resimțit o îmbunătățire semnificativă a procedurilor fiscale.

7. Sistemul RO e-TVA și factura electronică

Guvernul a adoptat mai multe ordonanțe care vizează dezvoltarea și implementarea sistemului informatic național RO e-TVA și a platformei RO e-Factura, esențiale pentru combaterea evaziunii fiscale. Însă, până în prezent, implementarea acestor sisteme nu a avut rezultatele scontate. Deși au fost create reglementări pentru clarificarea evidențierii TVA colectate prin autofacturare în cadrul unor programe de interes public sau social, efectele nu sunt vizibile. Totodată, introducerea obligativității înscrierii codului de identificare fiscală în facturile simplificate, și chiar corecțiile tehnice privind autofacturarea, rămân neaplicate în multe sectoare, iar firmele nu au fost suficient pregătite pentru a respecta aceste măsuri. În plus, extinderea sistemului RO e-Factura în relațiile B2C a întâmpinat obstacole tehnice și logistice.

8. Modificări în regimul TVA pentru ambalajele nereutilizabile

O altă măsură importantă a fost reglementarea TVA pentru ambalajele nereutilizabile, în cadrul sistemului de garanție-returnare. Deși Ordonanța nr. 78/2024 prevedea clarificarea acestui regim fiscal, în practică, implementarea acestui mecanism nu a fost eficientă. Afacerea cu ambalajele nereutilizabile și regimul fiscal aferent a stârnit controverse și, mai ales, un val de întrebări neclarificate în rândul companiilor care produc și vând produse ambalate. În lipsa unei comunicări clare și a unor ghiduri precise, multe firme au întâmpinat dificultăți.

9. Majorarea accizelor și impactul asupra consumatorilor

Începerea aplicării noilor reglementări privind accizele a fost una dintre măsurile importante, cu modificări semnificative pentru produsele alcoolice, tutun și combustibili. Deși accizele au fost majorate pentru aceste categorii, impactul nu a fost resimțit pe deplin la nivelul pieței, iar guvernul a amânat aplicarea integrală a actualizărilor de accize pentru produse precum benzină și motorină. Aceste măsuri ar fi trebuit să contribuie la un venit suplimentar la buget, dar au fost amânate în mod repetat.

10. Implementarea decontului precompletat RO e-TVA

Ordonanța nr. 70/2024 prevedea implementarea unui sistem de deconturi precompletate RO e-TVA, care ar fi facilitat transparența și reducerea birocrației pentru contribuabili. Însă, acest sistem nu a fost funcțional în 2024, iar contribuabilii nu au beneficiat de reducerile administrative promise. Mai mult, autoritățile nu au reușit să stabilească clar atribuțiile instituțiilor implicate în gestionarea acestui sistem, ceea ce a dus la întârzieri și confuzii majore.

11. Scutirea de TVA pentru organizațiile nonprofit

O altă măsură cu impact major a fost instituirea scutirii de TVA pentru achizițiile efectuate de societățile deținute integral de entități nonprofit. Deși Ordonanța nr. 31/2024 ar fi trebuit să aducă clarificări și facilități fiscale, acest mecanism a fost prea puțin utilizat și de multe ori greșit înțeles de către cei vizati. Lipsa unei reglementări clare și a unui cadru de aplicare precis a dus la aplicarea deficitară a acestei măsuri.

12. Amnistia fiscală – O oportunitate nevalorificată

Măsura de amnistie fiscală prevăzută pentru contribuabilii cu datorii restante la 31 august 2024 a fost un pas în sprijinul celor aflați în dificultate financiară, însă impactul acesteia nu a fost semnificativ. Numărul mic de contribuabili care au aplicat pentru această amnistie, combinat cu procedurile birocratice complexe, a diminuat eficiența acestei măsuri. Așadar, mai degrabă decât o ușurare pentru mediul economic, aceasta a fost percepută ca o măsură temporară, fără un efect pe termen lung.