Cele 23 de ținte de la Montreal, ignorate de România

Către sfârșitul anului trecut, mai exact în perioada 7-19 decembrie 2022, s-a desfășurat la Montreal, Canada, conferința privind diversitatea biologică. Evenimentul a trecut neobservat pentru mas media și clasa politică din România, dar la această conferință s-a bătut în ”cuie” cadrul global pentru biodiversitate pe care toate statele lumii, inclusiv România, trebuie să-l urmeze și să-l implementeze până în 2030.

Obiectivele privind biodiversitatea care trebuiesc îndeplinite sunt extrem de clare, dar și destul de dificial de pus în practică fără o strategie coerentă și adaptată la realitățile din fiecare țară. Practic, în cadrul acestei conferințe, pe care autoritățile române au ignorat-o complet, s-a stabilit cadrul global pentru biodiversitate ce include 23 de obiective/ținte ce trebuiesc atinse până în 2030 de fiecare stat de pe mapamond.

Acțiunile pentru atingerea acestor obiective ar trebui implementate în mod consecvent și în armonie cu Convenția privind diversitatea biologică și protocoalele acesteia și cu alte obligații internaționale relevante, ținând cont de circumstanțele naționale, prioritățile și condițiile socio-economice din fiecare țară. Aceste 23 de ținte stabilite la Montreal sunt următoarele:

1. Asigurarea faptului că toate zonele sunt supuse proceselor de planificare spațială participativă, integrată, inclusiv a biodiversității, și/sau procese eficiente de gestionare care abordează schimbarea utilizării solului și a mării, pentru a duce la pierderea zonelor de mare importanță pentru biodiversitate, inclusiv ecosisteme cu integritate ecologică ridicată, aproape de zero până în 2030, respectând în același timp drepturile popoarelor indigene și ale comunităților locale.

19:01, 03.12.2024 • Internațional

Trump l-a amenințat pe Trudeau: Canada va deveni al 51-lea stat american – Fox News

19:28, 01.12.2024 • POLITICĂ

Românii din SUA și Canada, a doua zi la votul pentru alegerile parlamentare. Prezența la vot în diaspora, peste 428.000 de alegători, până la ora 18.00

2. Să se asigure că până în 2030 cel puțin 30% din zonele degradate ale ecosistemelor terestre, de apă interioară, de coastă și marine sunt în curs de restaurare eficientă, pentru a spori biodiversitatea și funcțiile și serviciile ecosistemice, integritatea ecologică și conectivitatea.

3. Asigurarea că până în 2030, cel puțin 30% din zonele terestre, de apele interioare și de coastă și marine, în special zonele de importanță deosebită pentru biodiversitate și funcțiile și serviciile ecosistemice, sunt conservate și gestionate în mod eficient prin sisteme de arii protejate conectate și guvernate în mod echitabil și alte măsuri eficiente de conservare bazate pe zonă, recunoscând teritoriile indigene și tradiționale, acolo unde este cazul, și integrate în peisaje mai largi, peisaje marine și oceane.

4. Asigurarea unor acțiuni urgente de management pentru a opri dispariția indusă de om a speciilor amenințate cu dispariția.

5. Asigurarea faptului că utilizarea, recoltarea și comerțul cu specii sălbatice sunt durabile, sigure și legale.

6. Eliminarea, minimizarea, reducerea și sau atenuarea impactului speciilor exotice invazive asupra biodiversității și serviciilor ecosistemice prin identificarea și gestionarea căilor de introducere a speciilor exotice, prevenirea introducerii și stabilirea speciilor exotice invazive prioritare, reducerea ratelor de introducere și stabilirea altor specii exotice invazive cunoscute sau potențiale cu cel puțin 50%, până în 2030, eradicarea sau controlul speciilor exotice invazive, în special în siturile prioritare, cum ar fi insulele.

7. Reducerea riscurilor de poluare și a impactului negativ al poluării din toate sursele, până în 2030, la niveluri care nu sunt dăunătoare pentru biodiversitate și funcțiile și serviciile ecosistemului, luând în considerare efectele cumulate, inclusiv: reducerea excesului de nutrienți pierduti în mediu cu cel puțin jumătate, inclusiv printr-un ciclu și o utilizare mai eficientă a nutrienților; reducerea riscului general al pesticidelor și substanțelor chimice extrem de periculoase cu cel puțin jumătate, inclusiv prin managementul integrat al dăunătorilor, bazat pe știință, ținând cont de securitatea alimentară și de mijloacele de trai; precum și prevenirea, reducerea și lupta pentru eliminarea poluării cu plastic.

8. Reducerea la minimum a impactului schimbărilor climatice și acidificării oceanelor asupra biodiversității și creșterea rezistenței acesteia prin acțiuni de atenuare, adaptare și de reducere a riscului de dezastre, inclusiv prin soluții bazate pe natură și/sau abordări bazate pe ecosistem.

9. Asigurarea faptului că gestionarea și utilizarea speciilor sălbatice sunt durabile, oferind astfel beneficii sociale, economice și de mediu pentru oameni, în special pentru cei aflați în situații vulnerabile și cei mai dependenți de biodiversitate.

10. Asigurarea faptului că zonele agricole, acvaculturii, pescuitului și silvicultură sunt gestionate în mod durabil, în special prin utilizarea durabilă a biodiversității, inclusiv printr-o creștere substanțială a aplicării practicilor favorabile biodiversității, cum ar fi intensificarea durabilă, abordările agroecologice și alte abordări inovatoare care contribuie la reziliența și eficiența și productivitatea pe termen lung a acestor sisteme de producție și la securitatea alimentară, conservarea și restabilirea biodiversității și menținerea contribuțiilor naturii la oameni, inclusiv funcțiile și serviciile ecosistemului.

11. Restabilirea, menținerea și îmbunătățirea contribuțiilor naturii la oameni, inclusiv funcțiile și serviciile ecosistemului, cum ar fi reglementarea aerului, apei și climei, sănătatea solului, polenizarea și reducerea riscului de îmbolnăvire, precum și protecția împotriva hazardelor naturale și a dezastrelor, prin soluții bazate pe natură și/sau abordări bazate pe ecosistem în beneficiul tuturor oamenilor și al naturii.

12. Creșterea semnificativă a zonei, a calității, a conectivității, a accesului și a beneficiilor de pe urma spațiilor verzi și albastre din zonele urbane și dens populate în mod durabil, prin integrarea conservării și utilizării durabile a biodiversității și prin asigurarea unei planificări urbane care să includă biodiversitatea.

13. Luarea unor măsuri legale, politice, administrative și de consolidare a capacităților eficiente la toate nivelurile, după caz, pentru a asigura împărțirea echitabilă a beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice și din secvența digitală a informațiilor privind resursele genetice.

14. Asigurarea integrării depline a biodiversității și a valorilor sale multiple în politici, reglementări, procese de planificare și dezvoltare, strategii de eradicare a sărăciei, evaluări strategice de mediu, evaluări ale impactului asupra mediului și, după caz, contabilitate națională, în cadrul și la toate nivelurile de guvernare și în toate sectoarele, în special cele cu impact semnificativ asupra biodiversității.

15. Să ia măsuri legale, administrative sau de politică pentru a încuraja și a permite afacerile și, în special, pentru a se asigura că companiile și instituțiile financiare mari și transnaționale:

• a. monitorizează, evaluează și dezvăluie în mod regulat riscurile, dependențele și impactul lor asupra biodiversității, inclusiv cu cerințe pentru toate companiile și instituțiile financiare mari și transnaționale de-a lungul operațiunilor, lanțurilor de aprovizionare și valorice și portofoliilor;
• b. să ofere consumatorilor informațiile necesare pentru a promova modele de consum durabile;
• c. Raportează cu privire la conformitatea cu reglementările și măsurile privind accesul și partajarea beneficiilor, după caz; pentru a reduce progresiv impacturile negative asupra biodiversității, pentru a crește impacturile pozitive, pentru a reduce riscurile legate de biodiversitate pentru întreprinderi și instituțiile financiare și pentru a promova acțiuni pentru a asigura modele durabile de producție.

16. Asigurați-vă că oamenii sunt încurajați și capabili să facă alegeri de consum durabil, inclusiv prin stabilirea de politici de sprijin, cadre legislative sau de reglementare, îmbunătățirea educației și accesul la informații și alternative relevante și corecte și, până în 2030, reducerea amprentei consumului global într-un mod echitabil. în mod semnificativ, inclusiv prin înjumătățirea risipei alimentare globale, reducerea semnificativă a consumului excesiv și reducerea substanțială a generării de deșeuri, pentru ca toți oamenii să trăiască bine în armonie cu ”mama” Pământ.

17. Stabilirea, consolidarea capacității și implementarea în toate țările a măsurilor de biosecuritate.

18. Identificarea până în 2025 și eliminarea, eliminarea treptată sau reformarea stimulentelor, inclusiv subvențiile, dăunătoare pentru biodiversitate, într-un mod proporțional, just, echitabil, eficient și echitabil, reducându-le în același timp în mod substanțial și progresiv cu cel puțin 500 de miliarde de dolari SUA per fiecare an până în 2030, începând cu cele mai dăunătoare stimulente, și extinderea stimulentelor pozitive pentru conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității.

19. Creșterea substanțială și progresivă a nivelului resurselor financiare din toate sursele, într-un mod eficient, în timp util și ușor accesibil, inclusiv resurse interne, internaționale, publice și private, în conformitate cu articolul 20 din Convenție, pentru a implementa strategiile naționale de biodiversitate și planuri de acțiune, până în 2030, mobilizând cel puțin 200 de miliarde de dolari SUA pe an, inclusiv prin ”creșterea resurselor financiare internaționale totale legate de biodiversitate din țările dezvoltate, inclusiv asistență oficială pentru dezvoltare, și din țările care își asumă în mod voluntar obligații ale părților țărilor dezvoltate; țărilor în curs de dezvoltare, în special țărilor cel mai puțin dezvoltate și statelor insulare mici în curs de dezvoltare, precum și țărilor cu economii în tranziție, la cel puțin 20 miliarde USD pe an până în 2025 și la cel puțin 30 miliarde USD pe an până în 2030”.

20. Consolidarea capacității și dezvoltarea, accesul și transferul de tehnologie și promovarea dezvoltării și accesului la inovare și cooperare tehnică și științifică, inclusiv prin cooperarea Sud-Sud, Nord-Sud și triunghiulară, pentru a răspunde nevoilor de implementare eficientă, în special în țările în curs de dezvoltare.

21. Asigurarea faptului că cele mai bune date, informații și cunoștințe disponibile sunt accesibile factorilor de decizie, practicienilor și publicului pentru a ghida guvernanța eficientă și echitabilă, managementul integrat și participativ al biodiversității și pentru a consolida comunicarea, creșterea gradului de conștientizare, educația, monitorizarea, cercetarea și gestionarea cunoștințelor.

22. Asigurarea unei reprezentări depline, echitabile, incluzive, efective și sensibile la gen la luarea deciziilor, precum și accesul la justiție și la informații legate de biodiversitate de către popoarele indigene și comunitățile locale, respectând culturile și drepturile lor asupra pământurilor, teritoriilor, resurse și cunoștințe tradiționale, precum și de către femei și fete, copii și tineri și persoane cu dizabilități și să asigure protecția deplină a apărătorilor drepturilor omului de mediu.

23. Asigurarea egalității de gen în punerea în aplicare a cadrului printr-o abordare sensibilă la gen, în care toate femeile și fetele au șanse egale și capacitatea de a contribui la cele trei obiective ale Convenției, inclusiv prin recunoașterea drepturilor lor egale și accesul la pământ și resurse naturale.