Cele mai vechi urme de locuire umană din Europa au fost identificate în România. Au peste 1,95 milioane de ani

Specialiști internaționali au reanalizat elementele faunistice descoperite cu ocazia unor săpături arheologice din anii `60. Acestea au avut loc în situl de la Valea lui Grăunceanu – Bugiulești, jud. Vâlcea.

Specialiști din România, SUA, Marea Britanie, Australia, Suedia și Republica Moldova le-au datat prin metoda uraniu-plumb. Este una dintre cele mai eficiente metode de datare radiometrică folosite în cazul obiectelor mai vechi de un milion de ani.

Urme de activitate umană descoperite în premieră pe fosile vechi de cel puțin 1,95 milioane de ani

Nu mai puțin de 4.524 de elemente fosile, din 4.983, au fost analizate cu ajutorul unor microscoape de înaltă rezoluție pentru a putea identifica eventualele modificări artificiale survenite pe suprafața acestora.

Un număr de 20 din 4.524 de fosile prezintă incizii. Cel puțin în cazul a opt dintre ele, au fost create cert în mod artificial, apreciază arheologii.

Inciziile apar în pozițiile anatomice care indică descărnarea, susțin autorii studiului. Ele trădează o operațiune de îndepărtare voită a țesuturilor moi de pe oase. Implicit aceasta este a unei specii hominine capabile să folosească unelte în acest scop.

„Inciziile nu au fost observate până acum, deși elementele faunistice au fost descoperite de aproape 60 de ani, pentru simplul fapt că specialiștii din acei ani de început ai arheologiei preistorice din România fie nu au acordat atenție acestui aspect, fie nu le-au observat.

Accentul s-a pus atunci pe prezența unor posibile unelte create din os, ipoteză care a fost demontată ulterior, pe baza analizei detaliate a elementelor în cauză. De altfel, atunci, la începutul anilor ’90, a început să cadă în desuetudine ipoteza prezenței hominine la Valea lui Grăunceanu”,  a subliniat pentru hotnews.ro Adrian Doboș, arheolog la Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan”, specialist în perioada paleoliticului inferior și unul dintre autorii studiului publicat în revista Nature.

Datările au indicat o vârstă de minimum 1,95 milioane de ani a fosilelor, chiar peste 2 milioane de ani. Asta face ca situl de la Valea lui Grăunceanu să fie cel mai vechi sit european cu urme de homini.

Presupusele artefacte au apărut ca urmare a activității carnivorelor…

„Cel mai probabil, vorbim de indivizi din specia Homo erectus sau precursori evolutivi ai acestora. Însă, în lipsa unor resturi fosile care să ne ofere indicii, totul rămâne supoziție”, a adăugat Adrian Doboș.

Este cert însă că mediul în care au trăit sau au migrat astfel de indivizi era unul specific silvo-stepei. Faptul este susținut de fauna specifică. Erau strămoși ai girafelor, castori, porci spinoși, cervide, o specie extinctă de primată – Paradolichopitechus. Mai era bovide, struți sau cel mai vechi reprezentant al familiei pangolinilor din Europa). Studiile polinice au indicat și ele o floră specifică unui astfel de mediu.

„Este fără echivoc faptul că avem o specie evoluată, capabilă să creeze unelte de piatră acum circa 2 milioane de ani.  Și să le și folosească pentru a tranșa animale. Pe teritoriul României. Cât despre ipoteza prezenței uneltelor de os, aceasta a fost demontată de aproape 30 de ani. Presupusele artefacte au apărut ca urmare a activității carnivorelor”, a precizat Adrian Doboș.

Dovezile pe care le-am avut până acum indicau prezența unor primi reprezentanți ai genului Homo în Georgia. Vorbim despre un interval de acum circa 1,77 – 1,8 milioane de ani, se arată în studiul publicat în revista Nature.

Există însă dovezi ale unor treceri efemere care preced situl de la Dmanisi, cel din Georgia. Din 49 de potențiale situri răspândite în Eurasia, 16 preced prezența hominină din Georgia. Dintre acestea, doar situl de la Longgudong, China, a oferit resturi umane, constând în șase dinți.

În China, Rusia, India sau Pakistan există situri care atestă de asemenea prezența unor specii hominine. Acestea, chiar în intervalul de acum 2 – 2,6 milioane de ani. Coroborate cu descoperirea din România, astfel de urme susțin ideea unor migrații „out of Africa”. Acestea preced prezumptiva ieșire a lui Homo erectus de pe Continentul Negru, acum circa 1,8 – 1,9 milioane de ani.

În prezent, cele mai vechi situri europene care au oferit fosile umane sunt cele de la Barracon Leon, Spania (1,5 milioane de ani), Kocabaș, Turcia (1,3-1,1 milioane de ani) și Sima del Elefante, Spania (1,2-1,1 milioane de ani).