Centrele turistice ale Elenei Udrea, investiții de milioane de euro, zac în paragină!

Am întâlnit un astfel de centru lăsat în paragină în stațiunea Neptun, acolo unde centrul turistic a fost împânzit de boscheți și inclusiv pe acoperișul clădirii au crescut buruienile. Pe mobilierul de dinăuntru pare că s-a pus praful de cât timp nu a mai fost deschisă ușa centrului turistic.

În România, costurile pentru construcția unor simple chioșcuri turistice par să fi atins cote absurde. Cu prețuri ce depășesc 100.000 de euro, aceste gherete, în mod ironic denumite „centre de informare turistică”, au înfrumusețat peisajul urban din localități diverse, de la comune sărace la orașe mari, inclusiv centrul Capitalei.

Vezi Galeria foto 7 Imagini

10:02, 12.12.2024 • Justitie

ICCJ a respins cererea de revizuire a pedepsei formulată de Elena Udrea. Decizia este definitivă

20:52, 10.11.2024 • Justitie

Elena Udrea ar putea petrece sărbătorile acasă

Turism de carton, centre turistice de milioane de euro lăsate în paragină

Un exemplu flagrant este cel al chioșcului din Brăila, a cărui construcție a costat 438.169,77 lei fără TVA, sumă suportată parțial din fonduri europene, guvernamentale și locale. Construcția, amplasată în zona istorică a orașului, a ridicat semne de întrebare cu privire la justificarea cheltuielilor, mai ales când se analizează specificațiile tehnice ale acesteia. Memoriul Tehnic de Rezistență menționează detalii precum fundații complexe și materiale costisitoare, sugerând mai degrabă construcția unui buncăr decât a unui simplu chioșc.

Alte localități nu au fost mai prejos. Chioșcurile turistice, dotate cu frunza emblematică a Elenei Udrea, au răsărit în multe locuri din țară, unele cu aspect de „bisericuțe” din lemn, altele construite ca niște vagoane de ocazie. În București, centrele de informare sunt situate în zone centrale, dar nu atrag turiști străini, care preferă să utilizeze internetul pentru informații.

„Costurile exorbitante ale acestor construcții au fost doar o parte din problemă. Deși proiectele au fost susținute de UE și de bugetul național, ele au generat mai multe întrebări decât răspunsuri privind utilitatea și eficiența lor”, a declarat Alin Burcea, președintele Asociației Naționale a Agențiilor de Turism (ANAT).

Strategia de promovare turistică a României, caracterizată printr-un buget de promovare de doar 0,1% din încasările din turism, a avut rezultate dezamăgitoare. În 2014, România a avut doar 1,48 milioane de turiști străini, majoritatea venind în scop de afaceri. În aceeași perioadă, turismul de agrement și recreere a rămas slab reprezentat, iar locurile de cazare în Delta Dunării și pe litoral nu au reușit să atragă decât un procent infim din totalul turiștilor străini.

Deși numărul turiștilor români plecați în străinătate a crescut cu 16,3%, țara noastră continuă să fie văzută mai degrabă ca o destinație de afaceri decât una turistică. „România ar trebui să investească serios în promovare și în crearea unor facilități turistice moderne, care să atragă și să convingă vizitatorii străini”, a adăugat Burcea.

Cu toate acestea, chioșcurile turistice, unele amplasate chiar și în locuri uitate de lume, continuă să consume fonduri publice, fără a genera beneficii semnificative pentru turismul românesc. O țară pitorească, dar administrată după cum zboară o frunză, se dovedește încă incapabilă să valorifice adevăratul său potențial turistic.

Elena Udrea și cea mai scumpă frunză din lume: Un brand turistic controversat care a costat peste 20 de milioane de euro

Sursa foto: Dragos Stoica/Intact Images

Elena Udrea, fostul ministru al Turismului, a investit peste 20 de milioane de euro în realizarea și promovarea brandului turistic al României, un proiect marcat de scandal și controverse. Cu toate că acest brand a fost lansat cu mare fast la Expoziția Mondială din Shanghai în 2010, rezultatele nu au fost pe măsura așteptărilor.

Logoul brandului, reprezentat de o frunză verde, a costat 900.000 de euro și a stârnit indignare publică. Criticii au remarcat că imaginea frunzei putea fi achiziționată cu doar 250 de euro dintr-un stoc de imagini de pe internet și era deja utilizată de mai multe firme internaționale. În ciuda acestor critici, Ministerul Turismului, condus de Elena Udrea, a înregistrat frunza la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci pentru a o putea utiliza exclusiv.

Turismul Elenei Udrea s-a făcut doar cu multe sute de mii de euro

Promovarea brandului a continuat intens, cu investiții suplimentare de milioane de euro. De exemplu, lansarea brandului la Shanghai a costat 190.000 de euro, iar participarea României la diverse târguri de turism și realizarea materialelor publicitare au consumat alte sume importante. Promovarea brandului a inclus și campanii pe canale TV internaționale, precum CNN, Euronwes și Eurosport, costând aproximativ 5 milioane de euro.

Cu toate acestea, impactul asupra turismului a fost modest. Numărul turiștilor străini a crescut de la 1,3 milioane în 2010 la 1,6 milioane în 2012, conform datelor Institutului Național de Statistică, o creștere de doar 300.000 de turiști în trei ani. Majoritatea turiștilor străini provin din țări vecine, precum Bulgaria, Ungaria și Germania.

Pe lângă fondurile de la bugetul de stat, Elena Udrea a utilizat și fonduri europene nerambursabile, având la dispoziție 75 de milioane de euro prin Programul Operațional Regional. Estimările arată că peste 20 de milioane de euro din aceste fonduri au fost cheltuite pentru promovarea brandului turistic.

Investițiile în promovarea brandului au continuat și după plecarea Elenei Udrea din funcție. Eduard Hellvig, succesorul ei, a alocat peste 256.000 de euro pentru promovarea brandului în timpul unor concerte de amploare, precum BestFest, Lady Gaga și Red Hot Chili Peppers, organizate în București, argumentând că retragerea finanțării ar fi afectat imaginea României în lume.

Brandul turistic al României, cu sloganul „Explore the Carpathian Garden”, își propune să reflecte frumusețea naturală a țării, folosind culori vii precum verdele, albastrul, galbenul și portocaliul pentru a evoca peisajele carpatice și spiritul poporului român. În ciuda controverselor și costurilor ridicate, brandul rămâne o inițiativă emblematică a încercării României de a-și promova turismul pe plan internațional.

Elena Udrea a cheltuit 157.000 euro pentru un stand turistic de proastă calitate

Într-un nou scandal de corupție și gestionare defectuoasă a fondurilor publice, ministrul Dezvoltării și Turismului, Elena Udrea, a cheltuit 157.000 euro pentru un stand turistic second-hand la Târgul de Turism de la Londra, desfășurat între 7 și 11 noiembrie 2010. Contractul a fost atribuit unei firme obscure, NEW CONSULTING & ENGINEERING GRUP SRL, fără respectarea legii achizițiilor publice.

Ministerul a publicat anunțul de licitație cu doar patru săptămâni înainte de expoziție, împiedicând astfel firmele consacrate să participe. Selecția ofertelor a avut loc în octombrie, deși termenul impus de organizatori era august 2010. În plus, anunțul de selecție a fost publicat inițial doar pe site-ul Oficiului Național de Turism de la Londra, fără criterii clare de atribuire, doar criteriul economic fiind menționat.

Standul României, în ciuda unei investiții considerabile, s-a dovedit a fi de proastă calitate. Materialele folosite erau ieftine, pereții nedecorați, iar mobilierul și mocheta erau învechite. Personalul de la recepție purta haine de second-hand, iar tricolorul era aranjat într-o manieră nefericită, capetele fiind înnodate ca o basma.

Aceste nereguli sugerează că firma care a câștigat contractul a subcontractat lucrarea la un preț mai mic, împărțind diferența cu responsabilii din minister. Ministrul Udrea, deja cunoscută pentru scandalul frunzei-brand turistic, continuă să fie acuzată de atribuirea preferențială a contractelor și nerespectarea legilor.