Cenzură sau protecție? Vom avea parte de alegeri corecte?

Suntem acolo unde un tweet poate declanșa revoluții, iar un like poate influența alegeri. România se află în mijlocul unei furtuni digitale. Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM) a intrat recent în colimatorul unor figuri proeminente, precum Elon Musk, fiind acuzată de cenzură. Dar este aceasta o poveste simplă de David contra Goliat sau un episod complex din războiul informațional modern?

Alegeri cu surprize și intervenții divine

În noiembrie 2024, România a fost zguduită de rezultatele alegerilor prezidențiale. Călin Georgescu, un ultranaționalist cu simpatii pro-ruse, a câștigat primul tur al alegerilor, stârnind îngrijorări atât pe plan intern, cât și internațional. Serviciile de securitate au semnalat atacuri hibride agresive pe rețelele sociale, orchestrate de Rusia, menite să influențeze rezultatul alegerilor. Ca urmare, Curtea Constituțională a anulat rezultatele, iar Georgescu a fost descalificat din cursa electorală, noul scrutin fiind programat pentru mai.

ANCOM: cenzori sau apărători ai democrației?

În acest context tensionat, ANCOM, sub conducerea vicepreședintelui Pavel Popescu, a fost acuzată de cenzură. Popescu a declarat că România se confruntă cu un „război hibrid” și că instituțiile statului luptă la cel mai înalt nivel pentru a proteja integritatea procesului democratic.

Elon Musk: apărătorul libertății de exprimare sau al profitului?

Elon Musk, proprietarul platformei X (fostă Twitter), cunoscut pentru pozițiile sale libertariene, a criticat ANCOM, sugerând că cei care cer cenzură sunt „băieții răi”. Această declarație vine în contextul în care platforma sa a fost acuzată de amplificarea conținutului dăunător în UE, atrăgând atenția autorităților de reglementare.

Războiul hibrid: dezinformare și tehnologie

România a devenit un câmp de luptă în războiul global al dezinformării. Atacurile cibernetice și campaniile de fake news sunt folosite pentru a destabiliza democrațiile și a influența rezultatele electorale. În acest context, autoritățile române încearcă să navigheze între protejarea libertății de exprimare și asigurarea unui spațiu informațional sigur pentru cetățeni.

Giganții tech: parteneri sau obstacole?

Platforme precum X și TikTok au fost criticate pentru modul în care gestionează conținutul și pentru rolul lor în răspândirea dezinformării. UE a introdus Actul privind Serviciile Digitale pentru a responsabiliza aceste platforme, dar implementarea sa rămâne o provocare. În România, ANCOM este responsabilă de aplicarea acestui act, dar se confruntă cu rezistență atât din partea platformelor, cât și a unor actori internaționali.

Libertatea de exprimare vs. securitatea națională

Dilema centrală rămâne: unde tragem linia între protejarea libertății de exprimare și asigurarea securității naționale? În era digitală, informația este atât o armă, cât și un drept fundamental. România, ca și alte democrații, trebuie să găsească un echilibru delicat între aceste două imperative.

Un drum sinuos înainte

Pe măsură ce tehnologia evoluează, la fel și provocările asociate acesteia. România se află în prima linie a acestei lupte, încercând să protejeze democrația într-un peisaj digital tot mai complex. Rămâne de văzut cum va naviga țara noastră prin aceste ape tulburi, dar un lucru este cert: dezbaterea despre cenzură, libertate și securitate este departe de a se încheia.

Ce șanse sunt să avem alegeri corecte în mai?

În urma evenimentelor din noiembrie 2024, când alegerile prezidențiale au fost anulate din cauza ingerințelor străine și a manipulării informațiilor pe rețelele sociale, autoritățile române au luat măsuri pentru a preveni repetarea unor astfel de situații la alegerile programate în mai 2025.

Măsuri legislative și inițiative politice

Uniunea Salvați România (USR) a lansat o petiție și a depus un proiect de lege anti-manipulare online, vizând eliminarea rapidă a conținutului ilegal și limitarea dezinformării pe platformele sociale. Conform propunerii, platformele ar fi obligate să șteargă postările ilegale în cel mult 15 minute de la publicare, cu sancțiuni de până la 1% din cifra de afaceri pentru nerespectarea regulilor.

Implicarea instituțiilor europene

Parlamentul European, prin Comisia specială privind Scutul European pentru Democrație, a dezbătut situația alegerilor din România, analizând rapoartele privind manipularea informațiilor și discutând măsuri pentru prevenirea unor astfel de ingerințe în viitor.

Monitorizarea și colaborarea internațională

Serviciul francez VIGINUM a publicat un raport detaliat despre manipularea algoritmilor și instrumentalizarea influencerilor în timpul alegerilor prezidențiale din România, evidențiind riscurile și propunând măsuri de contracarare. Acest tip de colaborare internațională contribuie la creșterea nivelului de protecție împotriva manipulării informațiilor.

Evaluarea șanselor de manipulare la alegerile din mai 2025

Deși au fost implementate măsuri semnificative pentru a combate manipularea informațiilor pe rețelele sociale, eficacitatea acestora depinde de mai mulți factori:

• Implementarea și aplicarea legislației: Succesul inițiativelor legislative, precum cea propusă de USR, depinde de adoptarea și aplicarea lor riguroasă.
• Colaborarea cu platformele sociale: Este esențial ca platformele să coopereze activ cu autoritățile pentru a identifica și elimina rapid conținutul ilegal sau manipulator.
• Educația digitală a cetățenilor: Creșterea gradului de alfabetizare digitală poate reduce impactul dezinformării asupra electoratului.

În concluzie, deși măsurile adoptate până în prezent reprezintă pași importanți în protejarea integrității procesului electoral, este dificil de garantat eliminarea completă a riscurilor de manipulare.

Vigilența continuă, adaptarea rapidă la noi tactici de dezinformare și colaborarea strânsă între autorități, platforme și cetățeni rămân esențiale pentru asigurarea unor alegeri corecte și transparente în mai 2025.

Vigilența. Cine mai stă de strajă patriei?

Dar vigilența nu e o politică de stat în România — e o speranță naivă, delegată în mod pervers către publicul obosit și către instituții cu reflexe lente. Deși ne aflăm în mijlocul unui război informațional orchestrat cu precizie matematică, reacția autorităților e una de avarie, nu de ofensivă. Se joacă, din nou, la mica ciupeală.

Iar dacă în mai 2025 alegerile vor fi iarăși deturnate prin intermediul rețelelor sociale, nu va fi o surpriză. Va fi doar consecința directă a complicității pasive, a lipsei de voință și a unui sistem care nu pare dispus să se apere cu adevărat — nici pe el, nici pe cetățenii săi.

România nu e lipsită de apărare. Dar e, mai grav, lipsită de reacție. Iar asta, în lumea de azi, înseamnă deja înfrângere.