Cercetări: Ce au utilizat oamenii de ştiinţă pentru blocarea replicării coronavirusului în celule

Cercetătorii au reuşit să prevină replicarea coronavirusului în celulele umane, în laborator, folosind tehnica de editare genetică Crispr, conform unui studiu publicat marţi, care ar putea deschide calea către noi tratamente contra COVID-19.

Potrivit AFP, o echipă de oameni de ştiinţă din Australia a utilizat o enzimă care se leagă de ARN-ul virusului şi degradează zona genomului de care acesta are nevoie pentru a se replica în interiorul celulelor, împiedicându-l astfel să se înmulţească şi să infecteze alte celule. În urma acestor rezultate in vitro, publicate în jurnalul ştiinţific Nature Communications, cercetătorii speră să înceapă în curând studiile pe animale.

Tehnologia „foarfecelor moleculare” Crispr a revoluţionat manipularea genomului prin precizia şi uşurinţa cu care poate fi utilizată, comparativ cu instrumentele anterioare. Ea permite tăierea panglicii ADN sau ARN într-o anumită zonă şi modificarea codului genetic din interiorul celulei.

Aplicarea sa a demonstrat rezultate promiţătoare în eliminarea mutaţiilor genetice ce conduc la dezvoltarea cancerelor la copii şi sunt în curs studii clinice pentru tratamentul altor tipuri de cancer şi a bolilor genetice rare, printre care anemia falciformă, beta talasemia şi o afecţiune ce provoacă orbire.

Enzima Crispr este activată şi taie virusul în bucăţi

În cadrul studiului publicat marţi, cercetătorii au adaptat acest instrument pentru a recunoaşte Sars-CoV-2, virusul responsabil pentru COVID-19, a explicat pentru AFP autoarea principală, Sharon Lewin, de la Institutul Peter Doherty pentru Infecţii şi Imunitate din Melbourne. „Odată ce virusul este recunoscut, enzima Crispr este activată şi taie virusul în bucăţi”, a continuat ea. De asemenea, tehnica s-a dovedit eficientă pentru stoparea replicării virale în eşantioane de virus ce aparţineau variantei Alpha, care a apărut în Anglia la sfârşitul anului 2020. Mai multe vaccinuri eficiente împotriva COVID-19 sunt deja pe piaţă, însă sunt disponibile puţine tratamente, iar acestea au o eficienţă parţială.

„Avem în continuare nevoie de un tratament mai bun pentru persoanele spitalizate din cauza COVID. Posibilităţile actuale (tratamentele medicamentoase disponibile – n.a.) sunt limitate şi, în cel mai bun caz, reduc riscul de deces cu doar 30%”, a subliniat Sharon Lewin. Vor mai trece, însă, „ani, nu luni” până când tehnica Crispr se va traduce în tratamente pe scară largă, a atras atenţia directoarea Institutului Doherty.

Tehnologia „foarfecelor moleculare” ar putea fi totuşi utilă în lupta împotriva COVID-19, speră ea, ajutând „într-o zi” la dezvoltarea „unui medicament antiviral oral, accesibil şi netoxic”.