Cerealele din Ucraina au ajuns în portul Constanța. 80.000 de tone, trimise deja în România
Ucraina a trimis până acum în portul românesc Constanţa aproximativ 80.000 de tone de cereale, o parte dintre ele aflându-se deja în silozuri, iar o cantitate similară se află deja pe drum, a afirmat, marţi, directorul Companiei Naţionale Administraţia Porturilor Maritime (CNAPM) Constanţa, Florin Goidea, transmite Reuters.
Porturile ucrainene sunt blocate de la invazia Rusiei, Ucraina, un producător agricol major, fiind forţată să exporte în România pe calea ferată pe la graniţa sa de vest sau prin micile e porturi de la Dunăre.
România, stat membru UE, are frontiere comune la Marea Neagră – o arteră majoră de transport pentru cereale şi petrol – cu Bulgaria, Turcia, Georgia şi Ucraina.
„Există aproximativ 80.000 de tone de cereale care au ajuns deja, ele sunt depozitate în silozuri, o parte fiind încărcate pe nave. Alte 80.000 de tone sunt aprobate şi se află în drum spre Constanţa”, a declarat pentru Reuters Florin Goidea.
Principalele mijloace de transport sunt calea ferată, barjele pe Dunăre, portul are capacitatea de a gestiona exporturi suplimentare de cereale.
Portul Constanţa are o capacitatea de stocare de aproximativ două milioane de tone, anul trecut, fiind gestionate de aici exporturi de aproximativ 24 milioane de tone.
Luna aceasta, ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a anunţat că va fi reabilitată rapid o linie de cale ferată de tip sovietic, cu ecartament larg, care vine din Republica Moldova şi merge direct în Portul Galaţi, O astfel de măsură ar accelera transporturile de cereale.
De asemenea, analiştii de la APK-Inform au informat că poliţiştii de frontieră din Ucraina au închis câteva căi navigabile în zona gurii fluviului Dunărea, din cauza minelor care plutesc în derivă în Marea Neagră.
Dmitro Kuleba, ministrul de Externe ucrainean, prezent săptămâna trecută la Bucureşti, susține că există o şansă de îmbunătăţire a infrastructurii Dunării şi a rutelor comerciale.
„Există o şansă reală importantă pentru ca fluviul Dunărea să devină chiar şi mai profitabil din punct de vedere economic, mai important şi să conecteze mai bine ţările din regiunea Mării Negre cu ţările din vestul Europei, din punct de vedere comercial”, a afirmat Kuleba.