Cheltuieli guvernamentale în creștere: petreceri la casele RAAPPS și mașini de protocol în 2024

Guvernul a alocat aproape 26 de milioane de euro pentru evenimente și transport oficial, marcând o creștere semnificativă față de anul precedent. În anul 2024, cheltuielile de protocol ale Guvernului României au înregistrat o creștere notabilă comparativ cu 2023.

Conform datelor publicate de Secretariatul General al Guvernului (SGG), sumele alocate pentru mese oficiale, cazare la casele de oaspeți ale Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RAAPPS) și pentru mașinile de protocol destinate angajaților Executivului au depășit 130 de milioane de lei, echivalentul a aproape 26 de milioane de euro.

Detalii ale cheltuielilor:

• Cazare la casele de oaspeți RAAPPS: Între 1 aprilie și 31 decembrie 2024, Guvernul a cheltuit 115.446.310 lei pentru servicii de cazare în baza de protocol și agrement a RAAPPS. Această sumă reprezintă o creștere de 15% față de anul 2023.
• Mese de protocol: Serviciile de masă în restaurante, mese oficiale, tratații pentru evenimente și ședințe au costat 2.364.054 lei în 2024, înregistrând o creștere de 40% comparativ cu 1,8 milioane de lei cheltuite în anul precedent.
• Mașini de protocol: Pentru serviciile de transport auto destinate funcționarilor superiori și secretarilor de stat, s-a alocat suma de 13.646.078 lei, conform unui contract din 31 ianuarie 2024.

Este important de menționat că majoritatea demnitarilor nu utilizează mașinile RAAPPS, având opțiunea de a folosi vehiculele Serviciului de Protecție și Pază sau pe cele ale instituțiilor în care activează.

Aceste creșteri semnificative în cheltuielile de protocol ridică întrebări privind gestionarea fondurilor publice și prioritizarea acestora, mai ales în contextul economic actual. Transparența și responsabilitatea în utilizarea resurselor publice rămân esențiale pentru menținerea încrederii cetățenilor în instituțiile statului.

Ce facem? O trecem la dezmăț pe banii publici?

Categoric, aceste cheltuieli ar putea fi clasificate ca un exemplu de dezmăț pe banii publici, mai ales dacă sunt comparate cu nevoile reale ale populației. Situația devine cu atât mai problematică cu cât asistăm la o creștere procentuală semnificativă a sumelor alocate față de anii anteriori, în condițiile în care multe sectoare publice se confruntă cu deficite cronice – sănătate, educație, infrastructură.

Cum văd lucrurile?

1. Transparență și justificare: În primul rând, astfel de cheltuieli ar trebui să fie însoțite de o justificare clară și de rapoarte detaliate. De ce sunt necesare aceste creșteri? Ce evenimente justificate au dus la aceste cheltuieli? Fără aceste explicații, percepția publicului va fi aceea a unui lux inutil.
2. Discrepanța între nevoi și priorități: Într-o țară în care salariile profesorilor și medicilor încă sunt dezbătute la sânge, iar multe spitale funcționează la limita decenței, faptul că Guvernul cheltuie milioane pe mese oficiale și cazare la vile RAAPPS este o palmă dată oamenilor care plătesc taxe.
3. Cultura privilegiilor: Cheltuielile excesive de protocol nu fac decât să întărească ideea unei clase politice deconectate de la realitate, care continuă să își mențină privilegiile fără a se uita la nevoile reale ale cetățenilor. Aceasta este o problemă sistemică, nu doar de percepție.
4. Impactul asupra imaginii publice: Într-un an electoral sau într-o perioadă cu tensiuni economice, astfel de rapoarte alimentează furia publicului și îndepărtează și mai mult oamenii de ideea că politicienii servesc interesul public.

Soluții posibile?

• Audit public: RAAPPS ar trebui să fie supus unui audit independent, cu rezultate făcute publice, astfel încât să știm exact unde se duc acești bani.
• Reguli mai stricte: Cheltuielile de protocol ar trebui plafonate, iar sumele economisite direcționate către sectoare critice.
• Transparență continuă: Publicarea periodică a cheltuielilor și motivarea acestora în mod clar.

Deocamdată, percepția generală este că avem de-a face cu o continuare a dezmățului instituționalizat, susținut din buzunarele contribuabililor care se zbat să facă față creșterilor de prețuri și provocărilor economice.