Cheltuielile de consum au fost anul trecut de aproape 3.000 de lei lunar pe gospodărie

Consumul, principala destinaţie a cheltuielilor gospodăriilor, a deţinut anul trecut, în medie, pe ansamblul gospodăriilor, 61,1% din cheltuielile totale, acestea fiind de 2.979,3 lei lunar pe o gospodărie, conform datelor centralizate de Institutul Naţional de statistică.

Cheltuielile băneşti pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţile de alimentaţie publică), nealimentare şi pentru plata serviciilor au fost de 2.745,8 lei lunar (56,3% din cheltuielile totale).

Cealaltă parte a cheltuielilor de consum, contravaloarea consumului uman din resurse proprii (acele produse alimentare şi nealimentare din resurse proprii
care sunt consumate de membrii gospodăriei) a fost egală cu 233,5 lei pe gospodărie şi a reprezentat 4,8% din cheltuielile totale.

Cheltuielile pentru producţia gospodăriei, în anul 2021, au reprezentat 1,9% din cheltuielile totale, din care 0,4% au revenit cheltuielilor băneşti, iar 1,5% contravalorii consumului productiv din resurse proprii (furaje, seminţe etc.) utilizate pentru producţia gospodăriei. Acestea din urmă au însumat, în medie, 72,4 lei lunar pe gospodărie.

19:52, 15.12.2024 • ECONOMIE

Românii au început să dea berea pe vin

06:21, 14.12.2024 • ECONOMIE

INS: A crescut rata șomajului. Date îngrijorătoare

Conform Clasificării standard pe destinaţii a cheltuielilor de consum (COICOP), produsele alimentare şi băuturile nealcoolice au reprezentat, în medie, 33,4% din consumul gospodăriilor. O altă componentă a consumului, cu pondere relativ mare în cheltuieli, a fost legată de locuinţă, acesteia alocându-i-se 21,9% din cheltuielile de consum, cea mai mare parte a acestora fiind absorbită de consumul de utilităţi necesare funcţionării şi încălzirii locuinţei (apă, energie electrică şi termică, gaze naturale şi alţi combustibili), care presupune cheltuieli în mare măsură obligatorii pentru gospodării (15,7%). În schimb, cheltuielile implicate de dotarea şi întreţinerea locuinţei au o
pondere mult mai scăzută (6,2%).

Următorul loc în ordinea determinată de volumul resurselor alocate a fost ocupat de cheltuielile pentru băuturi alcoolice şi tutun (8,1%) şi cheltuielile pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte (7,8%).

„Cheltuielile efectuate de gospodării pentru sănătate şi mai ales cele pentru educaţie înregistrează un nivel scăzut, în special din cauza faptului că satisfacerea acestor nevoi ale membrilor gospodăriilor se realizează în cea mai mare parte prin servicii publice de care aceştia beneficiază în cadrul sistemului asigurărilor sociale sau gratuit”, precizează INS.

Cheltuielile medii lunare pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de alimentaţie publică) au fost, în anul 2021, de 854,8 lei pe gospodărie şi 337,4 lei pe persoană. Ponderea cheltuielilor pentru cumpărarea de produse alimentare (inclusiv cheltuielile în unităţi de alimentaţie publică) în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar – medie pe o gospodărie – a crescut faţă de anul precedent (de la 76,8% în anul 2020 la 78,5% în anul 2021), pondere diferenţiată pe categorii de gospodării, medii de rezidenţă şi regiuni.

Astfel, în totalul cheltuielilor pentru consumul alimentar, cumpărările au reprezentat peste 75% în gospodăriile de salariaţi (83,2%), de pensionari (75,8%), din mediul urban (86,1%), din regiunea Sud-Est (78,1%), din regiunea Sud Muntenia (76,2%), din regiunea Vest (80,8%), din regiunea Nord-Vest (76,2%), din
regiunea Centru (78,7%) şi din regiunea Bucureşti – Ilfov (93,9%).

Cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (inclusiv rămase în stoc, date în prelucrare, date la animale etc.) au însumat, în anul 2021, în medie, 360 lei lunar pe o persoană, cu 13,7% mai mari faţă de anul precedent.

În anul 2021, din totalul cheltuielilor băneşti pentru cumpărarea de alimente şi băuturi alcoolice, cele destinate cumpărării de pâine şi produse de franzelărie au scăzut faţă de anul precedent (de la 10,9% în 2020 la 10,7% în 2021). Această pondere se ridică la 15,6% (15,9% în anul 2020) în cazul gospodăriilor de agricultori şi la 13,6% (13,5% în 2020) în cazul gospodăriilor din mediul rural.

O pondere importantă o deţin şi cheltuielile pentru cumpărarea de carne şi preparate din carne, care împreună absorb, pe ansamblul gospodăriilor, în medie, 24,7% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice, atât în anul 2020 cât şi în anul anterior.

Legumele şi conservele din legume au reprezentat 7,5% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice, în scădere nesemnificativă faţă de anul anterior (7,7% în anul 2020).

„Aşadar, cheltuielile pentru cumpărarea celor trei grupe de produse alimentare – pâine şi produse de franzelărie; carne proaspătă şi preparate din carne; legume şi conserve din legume – însumează sub 50% din cheltuielile pentru cumpărarea de produse alimentare şi băuturi alcoolice (42,9%, în scădere cu 0,4 puncte procentuale faţă de anul anterior)”, subliniază INS.

Pe ansamblul gospodăriilor, faţă de anul anterior, cantităţile cumpărate au prezentat creşteri la majoritatea grupelor principale de produse Nivelul mediu lunar al cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare a fost, în anul 2021, de 1.168 lei pe gospodărie şi 461,1 lei pe persoană. Ponderea lor în totalul cheltuielilor de
consum a crescut faţă de anul precedent (de la 38,8% în anul 2020 la 39,2% în anul 2021).

Pe categorii de gospodării analizate mărimea cheltuielilor pentru mărfuri nealimentare, medii lunare pe o gospodărie, a variat între 1.528,8 lei la gospodăriile de salariaţi şi 6550 lei la gospodăriile de şomeri.

În 2021, aproape toate categoriile de gospodării analizate au alocat pentru cumpărarea articolelor de îmbrăcăminte şi încălţăminte peste 15% din suma totală a cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare, cu excepţia gospodăriilor de pensionari (14,8%).

Următoarele priorităţi pentru cea mai mare parte a gospodăriilor au fost legate de cumpărarea de ţigări, tutun şi articole pentru fumat, precum şi de procurarea şi utilizarea mijloacelor de transport. Pe ansamblul gospodăriilor, aceste grupe de cheltuieli, împreună cu cea pentru îmbrăcăminte şi încălţăminte, a absorbit 49,6% din cheltuielile pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare (48,2% în anul 2020).

Pentru gospodăriile de pensionari, principala prioritate a constituit-o cumpărarea de medicamente, aparate şi produse medicale (19,5%, atât în anul 2021, cât şi în anul anterior).

Cel mai ridicat nivel al cheltuielilor pentru cumpărarea combustibililor, s-a înregistrat la gospodăriile de agricultori (19,8%, în scădere cu 4,4 puncte procentuale faţă de anul precedent).

În mediul urban, capitolele care au înregistrat cea mai mare parte a cheltuielilor pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare au fost cele pentru articole de îmbrăcăminte şi încălţăminte şi cele pentru ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat. Împreună, acestea au deţinut o pondere de 38,3% în total.

În mediul rural, peste 50% din totalul cheltuielilor pentru cumpărarea de mărfuri nealimentare s-au efectuat pentru procurarea a trei grupe de bunuri: îmbrăcăminte şi încălţăminte, combustibili (lichizi şi solizi) şi ţigări, tutun, articole şi accesorii pentru fumat (51,6%, respectiv 50,9% în anul 2020).

Pe regiuni, cheltuielile medii pentru cumpărarea mărfurilor nealimentare au avut nivelul cel mai înalt în regiunea Bucureşti-Ilfov (1.550,4 lei lunar pe gospodărie) şi cel mai scăzut în regiunea Nord-Est (991,8 lei lunar pe gospodărie).

În ceea ce priveşte cheltuielile pentru plata serviciilor, anul trecut, pe ansamblul gospodăriilor, acestea au deţinut o pondere relativ scăzută: 24,3% în totalul cheltuielilor de consum şi 26,3% în totalul cheltuielilor băneşti de consum.

Cheltuielile pentru plata serviciilor au însumat, în medie, pe o gospodărie 723 lei lunar. Din acest total, cele legate de locuinţă au avut de departe ponderea cea mai mare, atât în anul 2021, cât şi în anul precedent (49,7%, respectiv 51,6% în 2020). În cadrul acestora, cele pentru energie electrică şi gaze naturale au deţinut ponderi mari, ajungând la 58,8% din totalul cheltuielilor pentru serviciile legate de locuinţă, în scădere (cu 0,6 puncte procentuale) faţă de anul anterior.

Serviciile de telefonie au ocupat următorul loc în ierarhia cheltuielilor pentru servicii, cu o pondere de 17,1%. Acestea au fost urmate, ca mărime şi pondere, de cheltuielile de sănătate (7,8%).

Cheltuielile pentru aceste trei categorii de servicii (locuinţă, telefonie şi transport) au absorbit 73,1% din totalul cheltuielilor pentru servicii, pe ansamblul gospodăriilor.