Chesnoiu: Am solicitat flexibilitate din partea CE legat de transmiterea PNS, din cauza întârzierilor în adoptarea PAC

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Chesnoiu, afirmă că România a solicitat flexibilitate din partea Comisiei Europene în privinţa termenului de transmitere a Planului Naţional Strategic, având în vedere întârzierile în adoptarea reformelor Politicii Agricole Comune. Dacă initial termenul avansat era 31 decembrie 2021, acum se ia în calcul finele lunii ianuarie.

România nu este, însă, singura țară întârziată, pe listă mai sunt și state precum Germania, Bulgaria sau Cehia.

PNS trebuie să fie un instrument util pentru fermieri şi pentru agricultura României, nu pentru consultanţi sau reforme pe hârtie, a mai declarat ministrul, care a avut, vineri, o întâlnire cu reprezentanţii Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), potrivit unui comunicat al Ministerului Agriculturii.  

Principalele teme de discuţie au vizat domeniul îmbunătăţirilor funciare şi accesul la fondurile europene ce vor fi disponibile prin PNS din anul 2023, cu accent pe construcţia de depozite regionale şi finanţarea investiţiilor în energia verde.

„Dialogul cu reprezentanţii mediului antreprenorial este extrem de util în definitivarea Planului Naţional Strategic pentru agricultură. Săptămâna următoare demarăm calendarul consultărilor cu fermierii, pe sectoare de activitate. Obiectivul meu este să transmitem la Bruxelles un document coerent, care să răspundă cu adevărat aşteptărilor fermierilor şi nevoilor reale ale agriculturii româneşti. PNS trebuie să fie un instrument util pentru fermieri şi pentru agricultura României, nu pentru consultanţi sau reforme pe hârtie. După cum ştiţi, alături de mai mulţi colegi miniştri din UE, am solicitat flexibilitate din partea Comisiei Europene în privinţa termenului de transmitere a Planului Naţional Strategic, având în vedere întârzierile în adoptarea reformelor Politicii Agricole Comune”, a afirmat ministrul Agriculturii.

De asemenea, s-a discutat și despre situaţia forţei de muncă în agricultură, dotarea atelierelor de pregătire practică ale liceelor agricole, precum şi implicaţiile creşterii preţurilor la energie electrică şi gaze naturale pentru agricultură şi industria alimentară.