Chesnoiu despre neonicotinoide: Dacă tratamentul se face în dozele recomandate, nu este pusă în pericol viaţa albinelor

Tratamentul seminţelor cu neonicotinoide se face sub stricta supraveghere a Autorităţii Naţionale Fitosanitare (ANF), iar Regulamentul European 11.07/2009 permite acordarea unor derogări în ceea ce priveşte utilizarea acestor substanţe în cazul în care sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace, susține ministrul Agriculturii, Adrian Chesnoiu.

Dacă tratamentul se face în dozele recomandate, nu este pusă în pericol viaţa albinelor, le răspunde Chesnoiu mai multor organizații de mediu care au cerut renunțarea la aceste derogări.

„Revenind la derogarea acordată, este foarte important să subliniem că tratamentul cu neonicotinoide se face sub stricta supraveghere a ANF, însămânţarea se face cu indicarea parcelei unde s-au folosit seminţe tratate, iar apicultorii sunt informaţi cu privire la acest aspect”, a declarat pentru Agerpres Adrian Chesnoiu.

Regulamentul European 1107/2009 permite acordarea acestor derogări în situaţia în care „sănătatea plantelor este ameninţată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile”.

„Altfel spus, Comisia Europeană a decis interzicerea utilizării uzuale a neonicotinoidelor, dar permite folosirea controlată a acestora, prin decizia statelor membre, în caz de atac al dăunătorilor. România este binecuvântată cu un sol fertil, dar, în acelaşi timp, bogat în dăunători. Dintre aceştia, doi fac ravagii în culturile de porumb şi floarea soarelui: Tanymecus dilaticollis, denumită popular răţişoara porumbului şi Agriotes spp. cunoscut sub numele de viermele sârmă. Sunt fermieri în ţara noastră care din cauza nivelului ridicat al infestării solului cu aceşti dăunători au fost nevoiţi să întoarcă brazda. Atât de mari sunt pierderile constatate. Sunt dăunători pentru a căror combatere eficientă nu există altă substanţă decât insecticidul din grupa neonicotinoidelor, folosit la momentul însămânţării, tocmai pentru o limitare cât mai bună a efectelor acestor pesticide pentru mediu. Celelalte state care nu folosesc neonicotinoide, nu o fac pentru că e interzisă folosirea uzuală, ci pentru că nu mai au urgenţa cerută de Regulament. Nu se mai confruntă cu acţiunea acestor dăunători, care pot compromite până la 30% din producţie. Statele respective au eliminat aceşti dăunători prin instituirea în trecut a obligaţiei de însămânţare doar cu seminţe tratate cu neocotinoide. După ce au îndepărtat această problemă, au susţinut interzicerea folosirii acestui tip de pesticid, iar acest lucru poate fi privit inclusiv din perspectiva competiţiei extrem de strânse a rezultatelor în agricultură”, a punctat ministrul Agriculturii.

Acesta a adăugat că sunt aduse în mod eronat în discuţie studii care ar arăta o legătură directă între folosirea acestor tratamente la seminţe şi decesul populaţiei albinelor, pentru că, în realitate, la nivelul EFSA nu a fost prezentat niciun studiu ştiinţific care să facă legătura directă dintre neonicotinoide şi moartea albinelor, ci o cercetare care menţionează expunerea la neonicotinoide drept un posibil factor pentru decesul albinelor.

„Există însă două cercetări ştiinţifice aprofundate realizate de Academia de Ştiinţe Agricole şi Silvice care au demonstrat că dacă tratamentul cu neonicotinoide se face sub strictă supraveghere şi în dozele recomandate, nu exista remanenţe ale substanţelor în plantă, de natură să pună în pericol viaţa albinelor”, a precizat Chesnoiu.

În anul 2017, an în care a fost acordată derogare, doar pe 18% din suprafaţa însămânţată cu floarea-soarelui au fost folosite neonicotinoidele în tratarea seminţelor, iar în 2018 suprafaţa a scăzut la 12%. Astfel că, suprafaţa de floarea soarelui netratată a fost de 88%, tocmai pentru că tratamentele sunt permise doar unde există urgenţă.

WWF România, Romapis şi Eco Ruralis au cerut, joi, interzicerea utilizării neonicotinoidelor, respectiv a pesticidelor toxice pentru albine, în condiţiile în care România continuă să le folosească pentru tratarea seminţelor de porumb şi floarea-soarelui, deşi acestea sunt interzise în Uniunea Europeană.