Ciclonul „Așlei” – o furtună de PR și exagerare meteo: cum a inventat România o criză meteorologică din aproape nimic

Românii s-au obișnuit deja să fie bombardați periodic cu avertismente meteo de tip cod roșu, galben sau portocaliu, fiecare promițând fenomene „nemaiîntâlnite” și „catastrofale”. Însă, în cazul așa-zisului ciclon „Ashley”, se pare că ne-am depășit pe noi înșine. Așa-numitul ciclon care ar fi urmat să măture România cu ploi torențiale și rafale de vânt apocaliptice este, de fapt, o invenție pur românească, conform meteorologului conferențiar Lucian Sfîcă. Dar dacă tot s-au pus pe inventat, de ce nu l-au numit Ileana sau Florica?

De ce „Ashley”?

De unde vine numele „Ashley”? Dacă ați încercat să căutați acest ciclon pe Google sau pe hărțile meteorologice europene, ați descoperit probabil că acest „Ashley” nu există decât în spațiul informațional românesc. Conform declarațiilor conferențiarului Lucian Sfîcă, nici măcar hărțile meteo ale instituțiilor internaționale nu arată existența unui astfel de ciclon, iar Serviciul Meteorologic Italian l-a menționat doar ca o posibilitate teoretică de dezvoltare a unei depresiuni atmosferice în bazinul mediteranean.

În realitate, ceea ce a fost prezentat ca un „ciclon mediteranean” este, de fapt, o situație meteo clasică pentru perioada de tranziție între vară și toamnă. Este vorba despre un talveg de altitudine, adică o configurație barică specifică, ce aduce un front de precipitații mai intense. Dacă am fi să ascultăm explicațiile unor specialiști independenți, în mod normal, acest fenomen ar trebui numit „ploaie de toamnă mai serioasă”. Dar asta nu sună destul de apocaliptic, nu-i așa?

Ce a creat cu adevărat „ciclonul Ashley”?

În loc să fie o amenințare meteo reală, „ciclonul Ashley” a generat un val de isterie în media, întâlniri de urgență la guvern și comandamente speciale. Ministrul Mediului a ajuns să-și coordoneze vizitele prin județele țării, vorbind despre precipitații de 70 l/mp care urmau să inunde tot ce le stă în cale. Până la urmă, ce s-a întâmplat? Am avut o săptămână cu ploi și temperaturi mai scăzute, dar nimic care să justifice apelativele de „furtuna ultimilor 20 de ani” sau „catastrofa care va paraliza România”.

Cu toate acestea, am asistat la o avalanșă de comunicate și avertizări care au paralizat, într-un mod ironic, activitățile normale. Școlile au fost pregătite pentru inundații, iar primăriile și prefecturile au stat în alertă. Astfel de reacții exagerate nu fac decât să diminueze credibilitatea autorităților, mai ales când rezultatul final nu corespunde cu scenariul apocaliptic previzionat.

Fenomene meteorologice sau show mediatic?

Dacă ar fi să ne luăm după conferențiarul Lucian Sfîcă, ceea ce avem în prezent este „o clasică situație pluviogenetică de vară” pentru România – doar că de data aceasta ne aflăm la final de septembrie. În traducere liberă, aceasta înseamnă că aerul umed adus de un front atmosferic dinspre vest se întâlnește cu mase de aer mai reci, generând astfel precipitații mai abundente decât de obicei. Da, plouă, dar asta nu înseamnă că avem de-a face cu un ciclon mediteranean de proporții biblice.

În ciuda avertismentelor și a îngrijorărilor afișate de autorități, datele meteo arată că acest ciclon „Ashley” a fost, de fapt, un simplu front de ploaie. Mai mult, conform meteorologilor internaționali, doar serviciul meteo sârbesc a avut curajul de a indica formarea unei depresiuni atmosferice semnificative în regiunea noastră, iar prognozele inițiale ale Serviciului Meteorologic Italian nu au fost confirmate pe teren.

Cum ne afectează „invențiile” meteorologice?

Problema cu exagerările de tipul „ciclonului Ashley” este că ele creează panică inutilă și scad încrederea populației în instituțiile responsabile. Nu este prima dată când România inventează fenomene meteo care se dovedesc a fi mult mai blânde decât a fost anticipat. Dar astfel de episoade, repetate, nu fac altceva decât să ne transforme într-un caz izolat la nivel european.

De ce nu vedem astfel de exagerări în țările din jur? Pentru că autoritățile de acolo nu se aruncă în prognoze alarmiste doar pentru a capta atenția publicului. În Italia, de exemplu, numirea ciclonilor și furtunilor majore se face după reguli stricte, iar majoritatea denumirilor sunt atribuite doar în cazuri de real pericol pentru populație și infrastructură. În schimb, în România, inventăm denumiri pentru fenomene meteo obișnuite, transformând fiecare ploaie mai puternică într-o poveste de groază.

Mai multă reținere, mai puțin spectacol

Așadar, „ciclonul Ashley” nu a fost decât un exemplu clar de cum o „găselniță pur românească” poate distorsiona realitatea și poate crea o falsă senzație de pericol. Poate că data viitoare, dacă tot inventăm nume, ar fi mai potrivit să le alegem pe cele care reflectă mai bine contextul local: „Ciclonul Cornelia” sau „Vortexul Lăcrămioara” ar suna mai aproape de realitatea românească.

Ce ar trebui să învățăm din acest episod? Simplitatea și realismul în prognoze meteo sunt esențiale pentru a menține încrederea publicului. Pentru că, la final, nimeni nu mai crede în „fetița care strigă lupul” atunci când toată agitația nu aduce decât o simplă ploaie de toamnă.