Cine a fost de fapt în spatele masacrului de la Moscova?

Statul Islamic își revendică responsabilitatea masacrului, dar Vladimir Putin încearcă să implice Ucraina, chiar dacă, într-o adresă către națiune, s-a oprit din acuzații directe.

O populară sală de concerte din Moscova s-a transformat într-un loc al crimei în seara de 22 martie, când un grup de atacatori mascați înarmați cu puști automate a deschis focul asupra mulțimii la un concert rock. Imaginile de la Crocus City Hall au arătat cel puțin patru bărbați trăgând în oameni neînarmați înainte de a intra în zona de intrare către sala de spectacole.

Media de stat a relatat că forțele speciale ruse au început să asalteze clădirea chiar în timp ce un număr constant de morți și răniți erau scoși din ea. Până în ziua următoare, autoritățile au declarat că cel puțin 133 de persoane au murit, fie de la împușcături, fie din cauza unui incendiu care a cuprins părți ale clădirii după ce atacatorii au aruncat o grenadă sau un dispozitiv incendiar. Multe alte persoane au fost rănite. Autoritățile ruse au declarat că atacatorii au fugit inițial, dar au fost ulterior capturați, scrie The Economist.

Primele știri despre un incident în desfășurare au venit în jurul orei 20:30, ora locală, vineri seara, când poliția și serviciile de urgență au răspuns la o alertă roșie la locație. În următoarea oră, au fost auzite două explozii separate, învăluind complexul în fum și foc și blocând, conform rapoartelor, sute de oameni înăuntru. Conform martorilor citați de media de stat, atacatorii au deschis focul asupra celor care ajungeau târziu la coadă pentru a intra în sală. Unii au supraviețuit ascunzându-se în toalete și perforând găuri către galeriile de comunicații.

„Am sărit literalmente peste cadavre pentru a scăpa,” a spus o femeie identificată ca Polina L, pentru 112, un canal de social media strâns legat de forțele de ordine rusești. „Oamenii alergau și se ascundeau…Am luat o mașină și am mers câțiva kilometri, așa de teamă eram că vor începe să tragă și pe stradă.”

La câteva ore de la atac, Statul Islamic a emis o declarație revendicând responsabilitatea. Această pretenție era imposibil de verificat. Cu toate acestea, oficialii americani au spus mai multor publicații de știri că într-adevăr considerau că grupul terorist era vinovat. Incidentul a avut loc la două săptămâni după avertizările emise de ambasadele occidentale cu privire la un atac terorist iminent în Moscova, sfătuind cetățenii să evite adunările mari. În aceeași zi cu acele avertismente, serviciile de securitate ale Rusiei au anunțat că au dejucat un atac asupra unei sinagogi. La 9 martie, doi cetățeni kazahi au fost raportați ca fiind uciși într-un schimb de focuri cu ofițeri anti-terorism.

Președintele Vladimir Putin a ales ulterior să respingă avertismentele occidentale în timpul adresei sale anuale către cei mai importanți spioni ai săi, la 19 martie. „Toate acestea par a fi șantaj deschis și o intenție de a intimida și destabiliza societatea noastră,” a fost citat spunând. Acest lucru ar putea să îi dea acum bătăi de cap.

Crocus City, un parc comercial și de divertisment sclipitor în nord-vestul Moscovei, este unul dintre cele mai mari complexe de acest fel din Europa, cu propria sa stație de metrou. Sala sa de concerte găzduiește în mod regulat grupuri mari precum Piknik, veteranii rock care urmau să concerteze vineri seara. Locația este remarcabilă și din alt motiv. Proprietarul său este Aras Agalarov, un dezvoltator imobiliar ruso-azer cunoscut pentru legăturile sale strânse cu domnul Putin. Unele rapoarte l-au identificat pe Agalarov ca pe un intermediar între Kremlin și Donald Trump în timpul alegerilor din 2016.

Cine ar putea fi fost în spatele atacului? Revendicarea, și acordul aparent al oficialilor americani cu privire la aceasta, fac ca Statul Islamic să fie cel mai probabil vinovat. Dar nu lipsesc alte suspecți. Războiul brutal al Kremlinului de doi ani din Ucraina a creat noi dușmani și a crescut cantitatea de arme în circulație deschisă printre soldații reveniți. Există o mișcare naționalistă puternică în țară. Implicarea Kremlinului în conflicte sângeroase intern în Cecenia și Daghestan a făcut de asemenea Rusia ținta grupurilor teroriste islamiste de diferite tendințe. Dar intervenția sa din Siria, unde soldații ruși au susținut regimul lui Assad împotriva Statului Islamic și altor rebeli, susține pretenția grupului respectiv cu privire la responsabilitate.

Ucraina a negat imediat orice implicare în atac. O sursă de informații de înalt nivel a declarat pentru The Economist că guvernul ucrainean era preocupat că Kremlinul ar putea încerca să utilizeze un eveniment terorist de acest fel, mai ales în timp ce domnul Putin analizează dacă să riște o nouă val de mobilizare. Sursa a declarat că este necesar să se aștepte să se vadă cum va clasifica oficial Rusia evenimentul: „Fie că vor spune că este din Cecenia, sau din Daghestan, poate că suntem implicați într-un fel, sau pur și simplu ne vor acuza direct.” Realitatea este că ar fi un act de pură nebunie pentru Ucraina să încerce așa ceva. Uciderea civililor ar fi o modalitate sigură de a-și aliena susținătorii occidentali, de care Ucraina depinde atât de mult.

Totuși, Kremlinul încearcă să implice Ucraina, chiar dacă, într-o adresă către națiune în după-amiaza de 23 martie, Putin s-a oprit din acuzații directe. În schimb, el a pretins că Ucraina a furnizat o „fereastră” de evadare pentru teroriști, care au fugit spre această țară înainte de a fi presupus fi fost capturați, fără a preciza de unde proveneau de fapt.