Cine are interesul ca securitatea naţională a României să prezinte vulnerabilităţi?

Reforma sistemului naţional de pensii, dar în special a pensiilor militare, riscă riscă să genereze o imensă problemă de vulnerabilitate, pe termen lung, pentru securitatea naţională a României. Deşi ţara noastrã se confruntă cu un deficit acut de personal în domeniul militar, iar bugetele alocate înzestrării personalului militar din diverse structuri sunt modeste, noile reglementări propuse în ceea ce priveşte cuantumul pensiilor acordate personalului din structurile de securitate naţională nu vor face decât să slăbească forţa acestui naţiuni.

Citeam astăzi câteva date statistice referitoare la armatele lumii, furnizate de portalul globalfirepower.com. Sunt lucruri care ar trebuie să dea de gândit politicienilor noştri care se bat cu cărămida în piept atunci când discută despre securitate naţională.  

România nu se aflã decât pe locul 42 din 145 de state în privinţa bugetului alocat apărării naţionale, cu o sumă estimată la 5,148 miliarde de dolari. Culmea, deasupra noastrã în clasamentul armatelor lumii în ceea ce priveşte alocările bugetare se aflã (dacă vă puteţi închipui!), Irakul (loc 39) şi Iranul (loc 40), care au bugete anuale cu 400, ba chiar 550 de milioane de dolari mai mari decât al nostru.

Totodată, în contextul scăderii accelerate a natalităţii, numãrul românilor care ar împlini anual vârsta de recrutare şi care ar putea lupta în cazul unui eventual conflict se cifrează la puţin peste 200.000 de persoane, ceea ce ne situează pe locul 73 în clasamentul respectiv. Ca să vă faceti o idee, în India, anual, numãrul celor care împlinesc anual vârsta de recrutare şi pot fi combataţi sare de 23,6 milioane de persoane, în Etiopia depăşeşte 2,6 milioane, în Ucraina se situează la circa 479.000, iar în Italia cifra este de circa 550.000. La nivel de Europa, forţa Armatei Române ne situează abia pe locul 10, ţinând cont de personalul angajat, dar mai ales de înzestrare. Înaintea noastrã sunt clasate state precum Portugalia, Olanda, Suedia sau chiar Grecia. 

Dar dacă ne uităm la clasamentul privind cele mai puternice armate din lume, România nu se regăseşte în Top 25 în perioada 2014 – 2023. In schimb armata vecinilor din Ucraina, se situează în clasamentul pentru 2023 pe locul 15. Apropo de armata Ucrainei, trebuie spus că nu figura în clasamentele Top 25 întocmite pentru anii 2019 – 2020. Insă în 2021-2022, ca urmare a sprijinului internaţional acordat pentru înzestrare a reuşit să se claseze pe locul 25, respectiv 22.

Starea jalnică cu care se confruntă diversele structuri de siguranţă naţională au câteva explicaţii: salariile de mizerie acordate tălpaşilor de rând, lipsa unor certitudini în privinţa vârstei de pensionare şi cuantumul pensiei.

Insă aceste lacune care trenează de peste 30 de ani nu au fost niciodată rezolvate prin programe coerente şi predictibile de dezvoltare pe termen lung a structurilor care asigură securitate naţională. Nu că nu s-ar fi putut! Nu s-a dorit!

Şi fiindcă am început cu reforma sistemului de pensii ale personalului militar trebuie spus că acestea nu sunt pensii speciale, aşa cum manipulează unii politicieni. Pensiile militare de serviciu se acordă încă de pe timpul domniei lui Cuza, pentru riscurile, interdicțiile și restrângerea exercițiului unor drepturi și libertăți constituționale pe care le au militarii şi polițiștii, comparativ cu alte categorii sociale.

Deşi se induce o confuzie atunci când se discută despre pensiile bazate pe principiul contributivităţii şi pensiile militare de stat, trebuie spus răspicat că angajaţii din sistemul de Siguranţă naţională plătesc contribuții în aceeași măsură ca și celelalte categorii de angajați. Adică ei contribuie pe timpul carierei lor la bugetul statului, ca oricare alt salariat din sistemul public.

Un alt mit fals vehiculat acum atunci când se discută despre tăierea pensiilor personalului din structurile de siguranţă naţională este acela acesta s-ar putea pensiona la o vârsta mai mica decât angajatul obişnuit. Total fals, deoarece conform Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, vârsta standard de pensionare pentru limită de vârstă în cazul polițiștilor din diverse structuri şi al militarilor este de 60 de ani.

In ceea ce priveşte cuantumul mediu al pensiei militare acordate acum de este undeva la 3.000 de lei/lună. Adică circa 600 de euro. Asta în condițiile în care România este stat membru NATO, iar pensiile medii ale personalului militar din statele aliate fluctuează între 1.200 euro/lună (Ungaria, Cehia şi Polonia) şi 3.200 euro/lună (pentru toate celelalte ţări membre NATO).

Acum, ca şi când nu ar fi deajuns că pensionarii – tălpaşi din structurile de siguranţă naţională au ajuns nişte paria din punct de vederea al nivelului de trai, guvernanţii – neputincioşi în a administra veniturile ţării şi în a găsi noi resurse financiare – vrea să taie aceste pensii de mizerie.

Aceasta este “recunoștința” pe care guvernanţii înţeleg să o acorde apărătorilor neamului? 

Stând şi judecând ceea trăim nu poţi decât să te întrebi: cine are interesul ca România să fie un stat slab în condițiile geopolitice tot mai agitate, prezente şi viitoare? 

Probabil că răspunsul îl vor aflã generaţiile viitoare, care au obligaţia de îndrepta umilinţele celor care şi-au sacrificat viaţa pentru ca România să existe. 

Citește și Curajul, credinţa şi încrederea – aliajele care sudează un popor