Cine conduce companiile de navigație de la Dunăre? Un fost procuror, foști gestionari, șefa „Femeilor Liberale” și directorul „Cantinei Săracilor”

În ultimii doi ani, cele mai importante companii de navigație de la Dunăre, Administrația Porturilor Dunării Maritime (APDM) și Administrația Fluvială a Dunării de Jos (AFDJ) din Galați au fost ținta numirilor clientelare ale partidelor care au deținut Ministerul Transporturilor și în acești doi ani la conducerile celor două companii naționale s-au perindat o puzderie de membri PSD, PNL și USR.

Acum se apropie de final numirile în consiliile de administrație (CA) în formula PNL-PSD și se remarcă o scădere fără precedent a criteriilor profesionale în numirile noilor administratori, fie ei și „provizorii”, pentru 4 luni, după care mandatele sunt prelungite sistematic. Practic, s-a ajuns în situația aberantă ca noii membri ai CA-urilor AFDJ și APDM să nu aibă nicio legătură cu navigația și exploatarea portuară.

Unii dintre ei sunt personaje care au fost gestionari, horticultori, mecanizatori, docheri, dar au absolvit o universitate particulară ca să îndeplinească condiția de „studii superioare” și grație carnetului de partid acești „lipitori de afișe” au ajuns să ocupe funcții care sunt de competențele unor specialiști în navigație. Miza este indemnizația. La APDM, indemnizațiile lunare sunt în plaja 4.500-5.500 lei, iar un membru CA la AFDJ încasează o indemnizație lunară fixă de 8.864 lei.

Legea 235: membrii CA-urilor AFDJ și APDM ar trebui să aibă 5 ani de experiență în managementul navigației

Evident, legea prevede criterii foarte precise pentru numirea unui administrator la o companie de navigație sau exploatare portuară. Legea 235/2017, privind modificarea Ordonanței nr 22/1999 referitoare la „administrarea căilor navigabile și a porturilor” impune o experiență managerială de 5 ani pentru cei care conduc companii naționale din navigație sau exploatare portuară.

La art 42 al Legii 235 se spune că „procedura de selecție va cuprinde cel puțin unul dintre următoarele criterii obligatorii: competențe profesionale dovedite prin minimum 5 ani de experiență în administrarea sau managementul unor entități, persoane juridice ce desfășoară activități specifice sectorului transport naval, operare portuară, administrarea infrastructurii de transport naval”.

Numai că aceste criterii n-au fost respectate, nici de ministrul Transporturilor din 2020, Lucian Bode, nici de ministrul Cătălin Drulă și nu sunt respectate nici de actualul ministru, Sorin Grindeanu. În cele două CA-uri sunt și reprezentanți ai Ministerului Transporturilor sau Ministerului Finanțelor, care asigură legăturile cu ministerele, dar cele două consilii sunt dominate de clientelele politice.

Fostul șef al Parchetului Brăila, numit de PSD în în CA-ul Administrației Porturilor, dar și în CA-ul Administrației Dunării

În premieră absolută, cele două companii de navigație de la Dunăre au un membru CA comun. Pe 12 ianuarie, devenea membru al CA-ului APDM Galați Fănel Mihalcea, fost prim-procuror al Parchetului Tribunalului Brăila, care s-a pensionat în 2016. În mediile administrative și de afaceri, a făcut „valuri” ceea ce era considerată gafa PSD de a numi în CA-ul APDM un fost procuror, deși Galațiul și Brăila sunt pline de specialiști în navigație, dar până la urmă acest episod a fost uitat. În februarie, comentariile au fost reluate, după o nouă veste, la fel de uluitoare: PSD l-a numit pe fostul procuror Mihalcea și în CA-ul AFDJ.

O întrebare frecventă în legătură cu dubla numire a lui Mihalcea de către PSD este „ce l-a făcut pe fostul procuror să se apropie de politică?” Se știe că magistrații nu fac politică, iar acum fostul prim-procuror al Parchetului Brăila pare lipit de PSD „ca marca de scrisoare”. Pare a fi unul din oamenii de bază ai PSD. Se pare că apropierea de politică i-a fost facilitată de fiica sa, Silvia Claudia Mihalcea, care este, din martie 2016, secretar general al Camerei Deputaților, care ar fi cochetat o vreme cu TSD, Tineretul Social Democrat.

Probabil că ex-procurorul Mihalcea este singurul membru al celor două CA-uri care nu „prestează” pentru bani, deoarece familia sa are o situație financiară mai mult decât confortabilă. Pe lângă pensia sa de magistrat, de 264.924 lei și pensia soției, de 41.000 lei, anul trecut, doamna Mihalcea a încasat 3 milioane de lei din activități comerciale. Așadar, Mihalcea n-are nevoie de indemnizațiile de la APDM și AFDJ. Dar dacă vorbim de niște „bani de buzunar”, e cu totul altceva.

În CA-ul Administrației Dunării, PNL a pus un fost gestionar și un fost mecanizator, absolvenți ai Universității „Danubius”

Printre membrii CA-ului de la Administrația Fluvială a Dunării se află și Marian Chiru, care, potrivit CV-ului, a fost merceolog, gestionar la Abatorul din Brăila, șef de fermă și a absolvit Facultatea de Științe Economice la Universitatea (particulară) „Danubius” din Galați. Dar la numirea sa în CA-ul AFDJ a contat, mai mult decât studiile, faptul că în mandatul 2012-2016 a fost consilier PNL în Consiliul Municipal Brăila, iar din 2016 a devenit consilier județean PNL. Pentru acest devotament, PNL Brăila l-a promovat în CA-ul Administrației Dunării.

În CA-ul AFDJ, Chiru este cu coleg cu un reprezentant al PNL Galați, Emanoil Porumb. El a absolvit Liceul Agricol din Tecuci, are diplomă de „horticultor-mecanizator”, dar a absolvit, tot la Universitatea „Danubius”, specializarea de „Relații Internaționale și Studii Europene”. Cu această specializare, ar putea să ajute AFDJ-ul în dezvoltarea relațiilor internaționale cu Canalul Rhin – Main, cu porturile Duisburg și Rotterdam, dar probabil că Emanoil Porumb nu are prea mult timp la dispoziție, pentru că administrează și o societate de transport marfă în satul Nărtești, comuna Corod, județul Galați.

Alte numiri: la AFDJ, șefa Femeilor Liberale din Galați, la APDM directorul „Cantinei Săracilor”

Tot PNL Galați a numit-o în CA-ul AFDJ și pe Ilieana Sorocoleș, care a început ca gestionar, dar între timp a absolvit un master în management financiar la aceeași Universitate „Danubius”. A mai absolvit și „Administrație publică” la o universitate de stat, dar nu lucrează în administrație, fiind „tehnician birou aprovizionare transporturi”. Pentru funcția de membru CA la AFDJ o recomandă mai mult faptul că este președinta Organizației Municipale a Femeilor Liberale din Galați.

În CA-ul Administrației Porturilor Dunării Martitime, a fost numit, pe 12 ianuarie Picu Apostol Roman. În tinerețe a fost docher, deci a lucrat în branșă, dar acum este jurist, fiind absolvent în „Dreptul Afacerilor în Context European” și „Drept și Administrație Publică” la Universitatea București. La Universitatea din București nu am găsit, nici numele unor facultăți, nici ale unor departamente, care să sune ca în CV-ul său, dar probabil că nu am căutat suficient de mult.

Oricum, Picu Apostol Roman are o redutabilă carieră politică, a fost membru al PUR, PC, PPDD, UNPR, acum fiind președintele PPUSL Galați. Fiind jurist, probabil că va ajuta APDM cu sfaturi juridice. Dar în viața de fiecare zi el nu lucrează ca jurist, pentru că de câțiva ani este directorul „Cantinei Săracilor” din subordinea Primăriei Galați.

Ce s-a putea face în porturile APDM Galați? „Droguri, sex și păcănele”?

Picu Apostol Roman a fost celebru chiar și în jurnalele televiziunilor naționale în perioada în care era viceprimar al Galațiului și a declarat că, pentru a atrage turiști, orașul are nevoie de „droguri, sex și păcănele”: „Numitorul comun pentru turism este un cocktail format din trei ingrediente numite aşa: sex, droguri şi cazinouri. (…) Cei care nu vor să înţeleagă şi merg spre alte zone, unde îi aşteaptă, ca în celelalte porturi, droguri şi sex şi păcănele, e treaba lor”, spunea Apostol Roman.

Se știe că lumea porturilor include și această rețetă a turismului pe mările lumii, „droguri, sex și păcănele”, dar să sperăm că Administrația Porturilor Dunării Maritime condusă acum și de Picu Apostol Roman nu va dezvolta astfel de programe, pentru că este, totuși, o companie finanțată din bani publici.