Cine e Armand Goșu, românul pus de Rusia pe lista agenților străini

Istoricul român Armand Goșu a fost inclus de Kremlin pe lista ”agenților străini”. Decizia autorităților vine în contextul în care, acesta a făcut în repetate rânduri analize privind înfrângerile suferite pe front de armata lui Putin.

Anunțul a fost făcut chiar de istoricul Armand Goșu pe pagina sa de facebook.

”Urmează să fiu inclus în „registru”. M-au pus pe listă aceeași zi cu generalul în rezervă Ben Hodges.

Sunt într-o companie foarte onorabilă, alături de oameni politici din diverse generații (fostul premier Kasianov, Hodorkovski, Ilia Azar, Ilia Iașin, Oleg Kașin etc), de ziariști, profesori sau comentatori ruși de top (alături de unii dintre ei am lucrat în timp, fie la Moscova, în office BBC, fie prin alte țări): Konstantin Eggert, Ekaterina Șulman, Sașa Golț, Andrei Zubov, Vladislav Inosemțev, Maksim Kaț etc). Lista a fost publicată astăzi, 8 februarie, în ” Vajnîie istorii”, a scris istoricul pe Facebook.

Potrivit acestuia, lista a fost dezvăluită de istories.media, care amintește că, după invazia Rusiei în Ucraina, Kremlinul și-a intensificat eforturile de a opri informațiile care contraziceau poziția oficială în legătură cu ”operațiunea militară specială”.

Armand Goșu este unul dintre cei mai respectați specialiști români în problemele spațiului ex-sovietic. În prezent, acesta activează ca profesor conferențiar universitar la Facultatea de Științe Politice a Universității București.

Este specialist în istoria Rusiei și predă cursuri despre istoria URSS și politica internă și externă a Federației Ruse.

În pararel, Armand Goșu este redactor şef al săptămânalului Revista 22, editat de Grupul pentru Dialog Social. Între 2010-2012 a fost consilier al ministrului de Externe pentru fostul spaţiu sovietic. În perioada 1995-1998 şi 1999-2000, acesta a fost corespondent la Moscova al radio BBC.

Iar, odată cu începerea războiului în Ucraina, acesta a făcut mai multe analize privind înfrângerile suferite pe front de armata lui Putin și deciziile pe care le-a luat, criticând și lipsa de inițiativă arătată de diplomația autohtonă în criza ucraineană.