Cine e omul cheie al familiei Pandele-Firea uitat în scandalul căminelor groazei din Ilfov

În scandalul căminelor din Ilfov unde bătrânii erau maltratați n-a fost tras la răspundere un personaj cheie aflat în anturajul familiei Pandele-Firea care conduce o instituție vitală privind drepturile persoanelor cu dizabilități.

Gabriel Botnariu, veriga forte, dar absentă, în scandalul azilelor groazei din Ilfov

La începutul lunii iunie 2021, în Parlament a fost un scandal destul de mare privind numirea unui fost senator PSD în funcția de președinte al Consiliului de Monitorizare a implementării Convenției ONUL privind drepturile persoanelor cu dizabilități. Era vorba de fostul senator de Ilfov din perioada 2016-2020, Emanuel Gabriel Botnariu, unul dintre numeroșii fini ai familiei Costel Pandele-Gabriela Firea. La acea vreme, Lucian Romașcanu, liderul grupului parlamentar PSD anunța de la tribuna Parlamentului că„ Partidul Social Democrat îl susține pe domnul Gabriel Botnariu, medic de calitate, manager de unități sanitare, fost senator, cu deplină înțelegere a fenomenelor despre care s-a vorbit aici”. Ca atare, Gabriel Botnariu a fost numit pentru o perioadă de patru ani la șefia acestui Comitet de Monitorizare având rang de secretar de stat.

Conform Legii nr. 8/2016 privind înfiinţarea mecanismelor prevăzute de Convenţia privind drepturile persoanelor cu dizabilităţi/21 ianuarie 2016, cu modificarile si completarile ulterioare, „prin instituţii supuse monitorizării Consiliului de monitorizare se înţelege facilităţi de tip rezidenţial publice sau private, destinate să servească persoanelor cu dizabilităţi, precum şi spitale/secţii de psihiatrie”. Practic, conform acestei legii, Consiliul de Monitorizare condus de Gabriel Botnariu trebuia să verifice și activitatea acestor cămine de bătrâni și în cazul când se constatau nereguli trebuiau sesizate instituțiile statului, inclusiv organele judiciare. Dar, până acum nu se știe de vreo asemenea sesizare a acestui consiliu. De ce oare?

Atribuțiile Consiliului de Monitorizare

La articolul 4 al legii mai sus menționate se stipulează că „pentru realizarea scopului său, Consiliul de monitorizare îndeplineşte următoarele atribuţii, cu respectarea principiilor legalităţii, respectării demnităţii persoanelor, nediscriminării, egalităţii de şanse, precum şi ale independenţei funcţionale şi a personalului, imparţialităţii şi obiectivităţii”:

a) examinează în mod regulat respectarea exercitării drepturilor persoanelor cu dizabilităţi în cadrul instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2);
b) face recomandări cu privire la respectarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi aflate în instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) şi monitorizează implementarea acestora de către entităţile publice sau private care au atribuţii în acest sens;
c) verifică legalitatea prezenţei persoanelor cu dizabilităţi în instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2);
d) sesizează de îndată organele judiciare competente ori de câte ori există indicii că încălcarea drepturilor persoanelor cu dizabilităţi a fost făcută prin fapte de natură penală şi poate face plângere, dacă este cazul, împotriva soluţiilor de neurmărire sau netrimitere în judecată;
e) sesizează autoritatea competentă legal să dispună sancţiuni disciplinare sau contravenţionale ori să suspende, să retragă şi să anuleze acreditarea instituţiilor prevăzute la art. 2 alin. (2), în cazurile de încălcare a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi;
f) primeşte şi analizează notificările de deces transmise conform art. 13 de către instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2);
g) urmăreşte dacă în cazurile de deces al persoanelor cu dizabilităţi instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2) sesizează organele judiciare în vederea efectuării autopsiei medico-legale, potrivit legii;
h) facilitează implicarea şi participarea pe deplin a societăţii civile, în special a persoanelor cu dizabilităţi şi a organizaţiilor care le reprezintă, la procesul de monitorizare pe care îl organizează;
i) facilitează accesul, anunţat sau inopinat, al reprezentanţilor organizaţiilor neguvernamentale prevăzute la art. 5 alin. (1), în instituţiile prevăzute la art. 2 alin. (2), în scopul monitorizării respectării drepturilor lor, pentru a asigura persoanelor cu dizabilităţi o reprezentare independentă în faţa unei instanţe sau în faţa oricărui alt organism independent, organizaţiile neguvernamentale menţionate au calitate procesuală activă în apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acestor persoane;
j) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu instituţia Avocatul Poporului, ca autoritate naţională desemnată pentru prevenirea torturii şi tratamentelor inumane şi degradante;
k) colaborează, ori de câte ori este necesar, cu Punctele de contact, în scopul îndeplinirii de către acestea a rolului care le revine prin Convenţie şi prin prezenta lege.

Escala Bălăceanca

Surprinzător, până la ora actuală, nu a existat niciun comunicat al Consiliului de Monitorizare condus de către Gabriel Botnariu, deși, atenție, avea atribuții legale de control al căminelor groazei de Voluntari și Ilfov. Mai mult, unul dintre martorii audiați de procurorii DIICOT în timpul anchetei a făcut o dezvăluire șocantă. La unul dintre ”azilurile groazei” – ”Casa Cora” – au fost aduși pacienți cu probleme psihice de la Spitalul de Psihiatrie ”Eftimie Diamandescu” din Bălăceanca, respectiv două femei și un bărbat, care ar fi abuzat persoanele vârstnice sau cu deficiențe din acest centru. Din referatul de arestare întocmit de DIICOT mai reiese că pacienții ar fi trebuit să fie schimbați de 3 ori pe zi, dimineata, la amiază și seara, numai că, ”în fapt, C. îi spunea lui A. (”bătăușul” de la Bălăceanca, cel de care se temeau până și angajații) să vorbească cu pacientele de la Bălăceanca – G. și D. – să schimbe toți pacienții, iar acestea îi schimbau o dată pe zi, maltratându-i, înjurându-i”.

”Jumătate din persoanele internate la centrul Casa Cora sunt pacienți aduși de la Bălăceanca (toți au probleme psihice), iar cealaltă jumătate sunt persoane particulare (în general bătrâni imobilizați la pat). De la Bălăceanca erau aduse și persoane mai tinere cu probleme psihice. În luna februarie, fiind la sala de mese, niște pacienți aduși de la Bălăceanca povesteau că au întreținut relații sexuale în incinta centrului. (…) D.C. aducea paciente de la Bălăceanca (G. și D.) și le punea să schimbe pacienții sau să le dea mâncare, iar dacă pacienții de care se ocupau nu voiau să mănânce, acestea îi băteau. Le-am spus celor două să nu mai bată pacienții, dar ele mi-au spus să nu mă bag pentru că eu nu stau toată ziua acolo și nu știu ce este. Apoi ele îl chemau pe A. (un alt pacient de la Bălăceanca) ca să bată alți beneficiari. Tuturor pacienților le era frică de A., inclusiv nouă (celorlalți angajați) ne era frică de el, pentru că D. C. îi dădea mână liberă lui A. O parte din pacienții de la Bălăceanca i-au cerut lui C. documentele de identitate pentru a pleca din centrul Casa Cora, iar aceasta le spunea să fie mulțumiți că le dă mâncare și un pat unde să doarmă, altfel îi trimite înapoi la Bălăceanca sau le dă drumul pe stradă.  Pacienții de la Bălăceanca, pe care C. îi considera apți de muncă îi ducea la ea acasă să îi muncească în gospodărie”, le-a spus un martor procurorilor DIICOT, potrivit referatului cu propunerile de arestare. Întâmplător sau nu, Gabriel Botnariu a fost în anii trecuți și director al Centrului de Recuperare și Reabilitare Neuropsihiatrică Bălăceanca Ilfov. Să fie doar o întâmplare că bătrânii din Ilfov erau aduși de la Bălăceanca și maltratați de cei veniți de la Bălăceanca? Ar fi interesant dacă procurorii DIICOT vor afla câți pacienți de la azilele groazei din Ilfov erau mutate la Bălăceanca când se anunța vreun control?

Frații Godei, relație directă cu familia Pandele-Firea

Din cei 24 de suspecți în scandalul azilele groazei duși la instanță cu propunere de arestare preventivă, patru au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, restul fiind plasați în arest la domiciliu sau puși sub control judiciar:

Ștefan Godei, administratorul unuia dintre cele două centre din Voluntari și Afumați pentru persoane vârstnice sau cu dizabilități care aparțin Asociației ”Sfântul Gabriel cel Viteaz”;

Fratele acestuia, Dan Godei, coordonatorul unui alt centru pentru vârstnici al aceleiași asociații;

Andrei Răzvan Țicu, șef serviciu în cadrul Direcției de Asistență Socială și Protecția Copilului Ilfov;

Ovidiu Dumitra, fost polițist la Serviciul de Investigații Criminale din Poliția Ilfov, soțul Cristinei Dumitra, cea care administra una dintre afacerile căminelor de bătrâni din Ilfov, Centrul de Îngrijire și Asistență Casa Maria SRL și, ulterior, House Grandma Anastasia`s SRL. Trebuie precizat că Ștefan Godei a fost șoferul Gabrielei Firea pe vremea când aceasta era edilul general al Capitalei, iar cei doi frați Godei sunt în relații foarte apropiate cu edilul din Voluntari Florin Pandele.