Cine este generalul din Parlament care contestă ajutorul României pentru războiul din Ucraina

Deputatul Nicolae Roman, general în rezervă, a inițiat un proiect legislativ controversat care contestă ajutorul acordat Ucrainei în războiul contra Rusiei și propune înăsprirea pedepselor pentru trădare. Acest demers a atras atenția asupra averii sale impresionante și a trecutului său, inclusiv implicarea în reprimarea Revoluției din 1989, generând numeroase controverse și critici.

Deputatul Nicolae Roman și colegul său Dumitru Coarnă, ambii parlamentari în Parlamentul României, au inițiat un proiect de lege semnat de mai mulți deputați, inclusiv din PSD, care solicită declararea nulității acordului de securitate între România și Ucraina, semnat la Washington. Roman contestă ajutorul acordat Ucrainei în războiul împotriva Rusiei, considerând că acesta nu a fost ratificat de Parlament, ceea ce ar încălca Constituția. Alți câțiva deputați, printre care și deputatul PSD – Daniel Ghiță, susțin acest demers al deputatului Roman împotriva intereselor strategice miliare ale României, cu toate că decizia donării unui sistem de rachete tip Patriot a fost supusă consiliului CSAT.

Deputatul Nicolae Roman este un beneficiar al pensiilor ”speciale”, iar averea sa este impresionantă. Să se teamă generalul în rezervă că statul care l-a încărcat de averi și bani se va putea prăbuși în fața unui stat precum Rusia?

18:44, 22.09.2024 • Auto

Familia Porsche va primi ajutor de la stat. Cine sunt acţionarii grupului Volkswagen, pe care statul german vrea să îl ajute

08:00, 13.09.2024 • OPINII

Ce miză mai au viitoarele alegeri câtă vreme deciziile importante vin în plic din exterior?

Averea impresionantă a generalului Roman

Nicolae Roman, general în rezervă, primește anual o pensie de 177.936 de lei și o indemnizație de deputat de 149.132 de lei. Averea sa include trei case de locuit, dintre care două în București, și opt terenuri situate în Buzău, Clinceni, București, Prahova, Timiș, Sibiu și Olt. Roman deține bijuterii evaluate la 7.500 de euro, două icoane și zece tablouri în valoare de 19.000 de euro, o colecție de mărci poștale și una numismatică evaluate la 33.000 de euro și respectiv 8.000 de euro, cinci arme de vânătoare și una de tir evaluate la 8.000 de euro, precum și un depozit bancar de 40.000 de dolari la CEC Bank București.

Proiectul legislativ privind trădarea

Roman, cunoscut pentru implicarea sa în reprimarea Revoluției din 1989, a inițiat un proiect legislativ care propune înăsprirea pedepselor pentru trădare și extinderea acțiunilor asimilate infracțiunilor contra securității naționale. Astfel, pedepsele pentru trădare ar crește de la 10-20 de ani la 15-25 de ani, vizând atât complotul cu o putere străină, cât și spionajul.

Proiectul prevede și extinderea definiției acțiunilor pentru schimbarea ordinii constituționale, includerea protestelor de stradă și a articolelor din presă ca infracțiuni împotriva securității naționale. Conform noilor prevederi, acțiuni care produc „teroare, teamă, ori dezordine publică” ar fi considerate infracțiuni, dacă pot pune în pericol securitatea națională.

„Propaganda mass-media”, un act de trădare

Proiectul introduce și un nou alineat care prevede pedepsirea susținerii organizațiilor care luptă contra ordinii economice și sociale a României, prin mijloace ascunse sau la vedere. De asemenea, proiectul stipulează că actele care tind să angajeze statul român la declararea sau menținerea neutralității sau la declarație de război ar constitui acte de înaltă trădare.

Un personaj controversat

Nicolae Roman a fost implicat în acțiunile armatei de reprimare a Revoluției de la Timișoara din 1989. De asemenea, el a făcut parte din comitetul care a pregătit vizita dictatorului Nicolae Ceaușescu în Marea Britanie în 1978. Roman s-a exprimat adesea în favoarea înăspririi pedepselor pentru trădare și subminarea economiei naționale, susținând că știe cum să gestioneze astfel de situații într-un timp foarte scurt.

Generalul Roman a fost criticat pentru inițiativele sale legislative și pentru averea sa impresionantă, iar jurnalistul Mălin Bot a câștigat un proces împotriva sa, confirmând legitimitatea investigațiilor jurnalistice asupra activităților și averii sale. Roman a declarat că este nemulțumit de lipsa unei legi a presei care să reglementeze clar activitatea jurnalistică.