Cine este președintele Iranului, Ebrahim Raisi?

Ebrahim Raisi, un politician dur și conservator din punct de vedere religios, are legături profunde în sistemul judiciar și în elita religioasă a Iranului. Raisi a fost ales președinte în 2021, la a doua sa încercare, după ce prima sa candidatură din 2017 a eșuat.

Tinerețea și cariera timpurie

Raisi și-a început studiile la faimosul seminar religios din Qom, la vârsta de 15 ani, unde a studiat sub îndrumarea mai multor savanți musulmani ai vremii. La începutul anilor 20, a fost numit procuror în diverse orașe, până când a ajuns la Teheran, ca adjunct al procurorului general.

În 1983, s-a căsătorit cu Jamileh Alamolhoda, fiica imamului Ahmad Alamolhoda din Mashhad, și au avut împreună două fiice. În 1988, Raisi a făcut parte dintr-un comitet care a supravegheat o serie de execuții ale prizonierilor politici, trecut care l-a făcut nepopular pentru opoziția iraniană și a dus la sancțiuni impuse de Statele Unite. În 1989, după moartea primului lider suprem al Iranului, Ayatollah Ruhollah Khomeini, Raisi a fost numit procuror al Teheranului.

Ascensiunea în cadrul establishmentului iranian

Sub conducerea succesorului lui Khomeini, Ayatollahul Khamenei, Raisi a continuat să avanseze în funcții, devenind președintele Astan Quds Razavi, cea mai mare fundație religioasă din Mashhad, pe 7 martie 2016, ceea ce i-a consolidat statutul în establishmentul iranian.

Candidatura la președinție

Raisi a candidat pentru prima dată la președinție în 2017, împotriva lui Hassan Rouhani, care căuta realegerea. Rouhani negociase acordul nuclear al Iranului din 2015 cu marile puteri mondiale, care limita programul nuclear al Iranului în schimbul ridicării sancțiunilor. Raisi, un critic al acordului din 2015 – cunoscut sub numele de Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune (JCPOA) – provenea dintr-un bloc mai dur decât Rouhani, considerat un moderat politic în cadrul sistemului politic iranian.

După înfrângerea sa, Raisi a început să-și planifice următoarea campanie prezidențială. În iunie 2021, a câștigat 62% din voturi, însă alegerile au fost marcate de o prezență scăzută la urne – 48,8% – după ce mai mulți reformiști și moderați au fost împiedicați să candideze.

Până atunci, JCPOA se prăbușise după ce SUA – sub conducerea fostului președinte Donald Trump – s-au retras unilateral și au reimpus sancțiuni asupra Iranului, afectând grav economia acestuia. Pandemia de COVID-19 a agravat situația, cu un număr de decese ce a depășit 97.000 până în august 2021.

Relațiile și influența

Raisi are credibilitate puternică în cadrul establishmentului religios, având relații solide cu regretatul Khomeini, precum și cu Khamenei, care l-a numit în mai multe funcții de conducere. A reușit să mențină relații bune cu toate ramurile guvernului, militare și legislative, precum și cu clasa conducătoare teocratică puternică.

Totuși, Raisi a condus Iranul într-o perioadă de furie publică din cauza scăderii nivelului de trai, parțial din cauza sancțiunilor și a ceea ce criticii spun că a fost prioritizarea apărării în detrimentul problemelor interne.

Protestele și confruntările internaționale

La sfârșitul anului 2022, furia publică a izbucnit după moartea lui Mahsa Amini, aflată în custodia poliției morale iraniene, care a arestat-o pentru presupusa neconformitate cu regulile obligatorii ale hijabului din țară. Protestele au zguduit Iranul luni de zile, femeile renunțând la hijaburi sau arzându-le și tăindu-și părul în semn de protest.

Manifestațiile s-au încheiat la mijlocul anului 2023, după ce aproximativ 500 de persoane au fost ucise când forțele de securitate au intervenit pentru a dispersa protestele, conform organizațiilor internaționale pentru drepturile omului. Șapte persoane au fost executate pentru rolul lor în revolte. O misiune de anchetă a Națiunilor Unite a concluzionat în martie acest an că Iranul a comis crime împotriva umanității în cadrul represiunii, inclusiv crime, tortură și viol.

Confruntările internaționale

Raisi nu s-a ferit nici de confruntările internaționale. Supărat de poziția SUA față de JCPOA și de incapacitatea altor semnatari de a salva pactul, Raisi a anunțat că Iranul își intensifică programul nuclear, dar că nu este interesat de o bombă.

Mai recent, a condus Iranul printr-o confruntare cu Israelul, în contextul asaltului continuu al Israelului asupra Gaza, care se apropie de a opta lună. Iranul a condamnat vehement atacurile brutale ale Israelului asupra civililor palestinieni, la fel ca și aliații săi regionali din așa-numita „axa rezistenței” împotriva Israelului și a aliaților săi occidentali.

În aprilie, clădirea consulară iraniană din Damasc a fost atacată într-un atac atribuit Israelului, care a ucis șapte persoane, inclusiv un comandant de top și adjunctul său. După aproape două săptămâni de așteptare a răspunsului Teheranului, Iranul a lansat un atac pe 15 aprilie, implicând peste 120 de rachete balistice, 170 de drone și peste 30 de rachete de croazieră, majoritatea fiind interceptate în afara granițelor Israelului. Au fost raportate pagube minore în unele zone din Israel, iar atacul a dus la un răspuns simbolic.

Rivalitatea regională dintre Iran și Israel poate fi observată și în Siria, unde Israelul a lansat multiple atacuri de-a lungul anilor, aparent vizând capacitățile militare iraniene de acolo.

Iranul a menținut o relație strânsă cu Siria de ani de zile, susținându-l pe președintele Bashar al-Assad de când acesta a ordonat o reacție violentă la protestele pașnice din 2011, ceea ce a dus la 13 ani de război civil. Cu sprijin militar și tactic, Iranul și-a extins influența în Siria, în timp ce grupul aliat Hezbollah din Liban a sprijinit și el forțele lui Assad.

Dispariția lui Raisi

Președintele Raisi a dispărut după ce elicopterul în care se afla s-a prăbușit în provincia Azerbaidjanului de Est din Iran. În vârstă de 63 de ani, Raisi este considerat de mult timp succesorul natural al liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, cea mai înaltă autoritate din Iran. Dispariția sa a stârnit îngrijorări și rugăciuni pentru binele său din partea populației, pe măsură ce căutările continuă.

Raisi s-a dovedit a fi un președinte controversat, dar relațiile sale puternice la toate nivelurile establishmentului iranian îl fac un candidat puternic pentru un al doilea mandat și, posibil, pentru cea mai înaltă funcție din țară, cea de lider suprem.

(adaptare Al Jazeera)