Cine mai crede că Bursa de la București este influențată de politică se înșală. BVB ,,mimează” reacții ciudate. Reacționează negativ, la evoluții pozitive, și invers

După evoluțiile cel puțin întortocheate din ultimele săptămâni, Bursa de Valori București (BVB) a închis ședința de marți, 17 decembrie, cu indicii în integralitate pe minus, în lipsă totală de reacție la ceea ce s-a întâmplat pozitiv, pe scena politică.

Liderii partidelor PSD, PNL, UDMR (fără USR !!!) au anunţat, marţi seară, noul program de guvernare, după mai multe zile de consultări, dar aceasta nu a sensibilizat piața BVB.

Brokerii au rămas, de această dată, impasibili la ,,veștile bune”, nu la fel cum au reacționat, euforic, după anularea totală a alegerilor prezidențiale, de către Curtea Constituțională a României (CCR).

19:39, 13.12.2024 • ECONOMIE

Câştigători şi perdanţi la Bursă. Turbo TTS – nu este maşină sport, ci vedeta săptămânii

13:05, 10.12.2024 • ECONOMIE

Bursa de la București a scăpat de ,,fantoma comunismului”. Revine pe plus, salvată de Curtea Constituțională

În ziua imediat următoare deciziei CCR, toți indicii bursieri și-au revenit pe verde, punând capăt degrigoladei și incertitudinilor declanșate pe 24 noiembrie, după rezultatul surpriză, al candidaților intrați în turul doi, în cursa pentru scaunul de la Cotroceni.

La închiderea pieței din 17 decembrie, indicele BET, al celor mai lichide douăzeci de titluri ale BVB, a avut un recul de 0,55 la sută, la 17.155,99 de puncte, în vreme ce indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, s-a depreciat cu 0,89 la sută, până la 3.190,26 de puncte.

Rulajul totaliza 25.986.926,47 lei (5.222.872,91 euro), la un volum de 7.340.684 de cereri și oferte.

Indicele BET Plus, care arată evoluția celor mai lichide 43 de acțiuni cotate la BVB, era în scădere cu 0,56 la sută.

Indicele Blue-Chip extins BET-XT, al celor mai lichide 25 de tituri, era, de asemenea, pe minus, cu 0,57 la sută, iar reperul randament al fondurilor de investiții BET-BK era în scădere cu 0,89 la sută.

Indicele BET-FI, al societăților de investiții financiare, era în minus cu 0,36 la sută.

Indicelui BET-NG al companiilor din energie și utilități, care era în minus cu 0,10 la sută, iar indice BET-EF era, de asemenea, pe minis cu 0,33 la sută.

Evoluția bursei nu a fost influențată de principiile anunțate de politicieni, ca viitor program de guvernare

Aceștia a făcut publice multe idei de restructurări, fără date, fără argumente concrete. În schimb, a fost anunţată reducerea taxelor şi impozitelor pe muncă, impozitarea progresivă a marilor averi, dar şi un plan uriaș de investiţii, dar fără sursele de finanţare.

Liderii partidelor proeuropene, PSD, PNL, UDMR, precum şi grupul minorităţilor naţionale, (fără USR), au convenit, unanim, asupra principiilor viitorului program de guvernare.

Conform acestora, noul program de guvernare va fi axat pe implementarea reformelor şi investiţii, reducerea cheltuielilor statului, precum şi modernizarea ţării.

Taxele pe muncă ar urma să fie reduse cu până la 5% pentru cei cu salarii mici, dar şi pentru familiile cu copii, iar studenţii nu vor mai plăti CASS (contribuţia la sănătate) dacă lucrează în timpului programului de licenţă sau de master. Totodată, pensionarii vor fi, de asemenea, scutiţi de la plata CASS dacă au stagiul complet de cotizare şi sunt angajaţi.

Totodată, documentul mai prevede un plan masiv de investiţii publice în valoare de 155 de mld. de euro în următorii cinci ani. Pentru acest plan nu au fost indicate sursele de finanţare.

Brokeri vor avea de studiat multe din programul de guvernare, pentru a ști ce decizii de investiții vor lua în viitor, și ce riscuri își vor putea asuma.

Mai jos sunt principalele direcții ale viitorului program de guvernare, la care Bursa de Valori București a reacționat, inexplicabil, negativ.

1. Reforma administraţiei centrale

• În administraţia centrală, reducem numărul de ministere la maximum 16 şi numărul agenţiilor cu cel puţin 25%;
• Comasarea serviciilor deconcentrate ale ministerelor (niciun minister să nu deţină mai mult de două servicii deconcentrate la nivel teritorial);
• Reducerea numărului de secretari de stat cu cel puţin 50%. Regula de maximum 2 secretari de stat/minister/maximum 3 la ministerele mari;
• Audit de eficienţă pentru fiecare autoritate centrală, instituţii regionale şi companii de stat, în primele 6 luni ale anului viitor;
• Desfiinţarea instituţiilor regionale începând cu 1 martie reprezintă un pas ferm către o administraţie mai eficientă şi mai aproape de cetăţean. Această măsură are scopul de a reduce birocraţia excesivă, de a elimina structurile paralele şi de a creşte transparenţa în gestionarea resurselor publice.
• Totodată, este nevoie de lansarea unui program strategic de sprijin pentru eliminarea inegalităţilor teritoriale şi accelerarea dezvoltării zonelor defavorizate din cadrul regiunilor de dezvoltare. Programul vizează investiţii ţintite în infrastructură, educaţie, sănătate şi economie locală, pentru a crea oportunităţi concrete în comunităţile vulnerabile. Ne propunem să asigurăm acces egal la servicii publice de calitate, să atragem investiţii şi să stimulăm crearea de locuri de muncă, astfel încât fiecare regiune să aibă şansa unui viitor prosper.

2. Debirocratizare, simplificare, dereglementare

• Comasarea autorităţilor de reglementare din acelaşi domeniu de activitate în baza unei analize, în termen de 6 luni;
• Anularea sau simplificarea unor reglementări nefuncţionale sau supra-birocratice;
• Digitalizarea şi interconectarea bazelor de date de la nivelul administraţiilor publice centrale şi locale;
• De la 1 iulie, instituţiile statului nu vor mai avea dreptul să solicite cetăţenilor documente sau hârtii care sunt deja emise de alte instituţii publice. Această măsură va elimina redundanţele birocratice, va simplifica accesul la servicii şi va demonstra respect faţă de timpul şi efortul cetăţenilor.

3. Descentralizarea şi creşterea eficienţei administraţiei publice locale

• Transfer de active, competenţe şi responsabilităţi de la nivelul ierarhic superior către cele inferioare;
• Identificarea activelor instituţiilor centrale lăsate în paragină sau prost administrate şi transferarea lor în proprietatea publică sau privată a primăriilor;
• Transfer de competenţe în teritoriu între instituţiile statului. Vor fi identificate, pe baza discuţiilor cu asociaţiile primarilor şi preşedinţilor de Consilii Judeţene, competenţele ce pot fi transferate la nivel local, conform principiului subsidiarităţii.
• Finanţarea proiectelor de la bugetul de stat pe bază de eficienţă şi co-finanţare din partea autorităţilor locale.

4. Reforme privind reducerea cheltuielilor şi a risipei banilor publici

• Reaşezarea bugetului conform noilor priorităţi de dezvoltare. Analiza eficienţei cheltuielilor în marile sisteme publice.
• Raţionalizarea cheltuielilor nejustificate. Extinderea achiziţiilor centralizate. Mecanism de control pentru creşterile care depăşesc 20% faţă de costurile medii ale instituţiilor publice.
• Prioritizarea proiectelor de investiţii pentru care se alocă efectiv fonduri la nivel guvernamental şi local. Eficientizarea sistemului de achiziţii publice.
• Un nou statut al funcţionarului public, care să cuprindă criterii de performanţă, salarizare în funcţie de criterii meritocratice.

Reforme privind consolidarea fiscal-bugetară

Consolidare fiscal-bugetară în 7 ani pentru o Românie puternică în UE, conform angajamentelor privind setul de reforme şi investiţii asumate prin Planul bugetar-structural naţional pe termen mediu al României şi PNRR. Concomitent cu reducerea deficitului bugetar ESA la 7% din PIB în 2025 şi menţinerea datoriei în PIB mai mică de 60%.

• Menţinerea cotei unice pentru predictibilitate fiscală;
• Reducerea taxelor si impozitelor pe muncă. Reducerea poverii fiscale pe muncă cu până la 5 puncte procentuale, în cazul salariilor mici şi al familiilor cu copii.
• Zero contribuţie la asigurarea de sănătate CASS pentru studenţii care ocupă un loc de muncă în timpul studiilor de licenţă şi masterat (vârsta mai mică de 26 de ani).
• Scutirea de CASS şi opţiune la plata CAS pentru pensionarii care au stagiul complet de cotizare contributiv şi se angajează pe un loc de muncă, pentru încurajarea îmbătrânirii active.
• Impozitarea progresivă a marilor averi.

Investiţii

• Peste 155 miliarde euro investiţii publice în următorii 5 ani (120 miliarde euro in 4 ani).  De exemplu, 8% din PIB investiţii din buget şi fonduri europene în anul 2025 (adică 150 miliarde lei, pentru investiţii în şcoli, spitale, autostrăzi şi cale ferată, agricultură şi mediu).
• Cele mai mari investiţii din istorie în infrastructura de transport. Peste 27 miliarde euro investiţii pentru a finaliza reţeaua de 2000 km de autostrăzi şi drumuri expres şi peste 2700 km de infrastructură feroviara.
• Finalizarea celor 3 spitale regionale, construirea a 10 noi spitale, modernizarea a 17 spitale, construirea celor 200 centre comunitare integrate de sănătate în urbanul mic şi rural şi dotarea celor 2600 cabinete.
• Peste 16 miliarde euro în următorii 4 ani pentru investiţii masive în irigaţii şi stimuli pentru fabrici noi de procesare, susţinerea depozitării şi ambalarea produselor.
• Peste 6 miliarde euro investiţii în sistemul de educaţie. Generalizarea Programului Masa Caldă în şcolile din România. Sprijin pentru 750.000 de copii vulnerabili, pentru a reduce abandonul şcolar. 900 creşe şi grădiniţe construite. Dotări moderne pentru 9000 şcoli şi 1200 microbuze electrice pentru transportul elevilor.
• Investiţii în tineri. Peste 1 miliard euro în învăţământul dual + reducerea fiscalităţii;
• Stimuli economici de 6-8% din PIB anual pentru creşterea producţiei industriale aici, în România (10 miliarde euro anual scheme de ajutor de stat şi garanţii etc).  Schema de sprijin pentru marea industrie (1 miliard euro, Schema de sprijin pentru industria prelucrătoare şi investiţii în înaltă tehnologie, sprijin pentru industria materialelor de construcţii, INVESTALIM etc)
• Implementăm un program amplu de dezvoltare care va viza 300 de oraşe, cu o populaţie de sub 100.000 de locuitori. Scopul acestui program este reducerea disparităţilor teritoriale, modernizarea infrastructurii locale şi stimularea economiei regionale, pentru ca aceste comunităţi să devină mai atractive pentru investiţii, locuire şi dezvoltare sustenabilă. Obiectivul acestui program este modernizarea infrastructurii urbane, îmbunătăţirea calităţii serviciilor publice şi stimularea economiei locale. Trebuie să continuăm modernizarea reţelelor de transport, investiţii verzi, tranziţia digitală şi dezvoltarea spaţiilor comunitare, astfel încât aceste oraşe să devină mai locuibile, competitive şi sustenabile.

Pachet demografic – Sprijin pentru familiile cu copii

• Facilităţi concrete pentru achiziţionarea locuinţelor, inclusiv programe de subvenţionare şi garanţii pentru credite.
• Credite avantajoase cu sprijin pentru dobânzi, care să ofere familiilor acces la resurse financiare necesare pentru un trai decent.
• Construirea a 100.000 de locuinţe sociale în următorii ani, pentru a asigura soluţii accesibile de locuire, sprijinind în mod special familiile tinere şi cele cu copii, contribuind astfel la revitalizarea demografică.
• Construirea de creşe va continua, pentru a sprijini familiile tinere şi a oferi condiţii moderne pentru îngrijirea copiilor. Investim în educaţie pentru toţi, asigurând acces echitabil la învăţământ de calitate, indiferent de regiune sau situaţie socială, pentru ca niciun copil să nu fie lăsat în urmă.

X X X

Ziua de marți a fost una atipică pentru piață. Tranzacţiile cu obligaţiuni le-au depăşit pe cele cu acţiuni.

Titlurile de stat, dinamizate de încheierea subscrierii pentru Fidelis, ediţia iarna 2024, au depășit tranzacțiile pe titluri.

Sunt rare cazurile la BVB când un instrument sub forma unei obligaţiuni (fie titlu de stat, fie corporativă) are tranzacţii mai mari decât acţiunile unei companii din indicele BET.

Dar şi mai rare sunt cazurile când toată piaţa de obligaţiuni are tranzacţii mai mari decât toată piaţa de acţiuni.

Marți, a fost una din aceste zile destul de rare: tranzacţiile cu obligaţiuni, de 29 milioane lei, le-au depăşit pe cele cu acţiuni, care au avut 26 milioane lei, arată datele BVB.

Analiștii apreciază că aceasta s-a întâmplat pentru că investitorii pe acţiuni par a fi intrat deja în vacanţă, după ce ultimele săptămâni au fost foarte tensionați, în contextul în care cea mai tranzacţionată acţiune – Banca Transilvania, fără nicio surpriză – a strâns singură 10 milioane lei, adică atât cât au avut la un loc Petrom (4,14 mililoane lei), Hidroelectrica (1,7 milioane lei), TTS (1,6 milioane lei), Romgaz (un million de lei), Sphera (720.000 de lei), potrivit datelor din piață.