Cine sabotează turismul balnear ?
Diletantismul, avariția și chiar prostia ! ,,Noii capitaliști”, care au pus mâna, după 1989, pe bazele balneare de tratament ceaușiste, vor sări imediat cu o replică, pe cât de banală, pe atât de mediocru ,,inspirată”.
,,Ești un nostalgic după perioada comunistă !” Da, sunt nostalgic după seriozitate, profesionalism și grija față de sănătate.
Dumnezeu a binecuvântat România cu locuri și frumuseți râvnite de mulți alții, dar de care își bat joc, astăzi, așa-ziși patroni, care nu au avut nimic în comun cu turismul, cu atât mai puțin cu turismul balnear de sănătate.
Dumnezeu a rotit ,,bagheta” Lui fermecată deasupra României, și dacă vei privi o hartă, ai să vezi că a dat fiecărui loc din țară binefacerea unei stațiuni de odihnă, tratament și sănătate.
La Oradea, a lăsat Băile Felix, dar care au fost transformate într-un complex acvatic termal, departe de ideea curelor de tratament de sănătate.
Mai jos, în sud-vest, în județul Caraș-Severin, sunt Băile Herculane, cu clădirea istorică din timpul Imperiului Austro-Ungar, distrusă aproape în totalitate. Aici, principalul factor terapeutic este bogăția izvoarelor sulfroase, termo-minerale și cloruro-sodice, dar ale căror facilități de captare sunt precare.
Secole de glorie ale stațiunii au fost distruse în 25 de ani. Ca să aduci în paragină „cea mai frumoasă stațiune balneară din Europa”, cum alinta împăratul austriac Franz Ioszef Băile Herculane, a fost nevoie doar de mult dezinteres, incompetență și nepăsare.
Timpul a făcut restul, măcinând strălucirea unui loc unic. În Băile Herculane, zeci de bijuterii arhitecturale au fost lăsate cu bună-știință să piară. Iar responsabilii de soarta stațiunii s-au perindat unul după altul, la Ministerul Turismului, fără să întreprindă nimic.
În județul Vâlcea, sunt Băile Govora, stațiune condusă de directorul general Violeta Nițescu, care prin efortul personal a reușit să țină hotelurile din zonă și baza de tratament la un standard ridicat de calitate, în ceea ce privește serviciile turistice și de sănătate. Palace Hotel, de patru stele, perla Govorei, cu baza proprie de tratament, datează din 1887. Stațiunea a fost înființată la inițiativa directă a prim-ministrului I.C. Brătianu și a medicului general Nicolae Popescu-Zorileanu, în contextul dorinței din epocă de a beneficia, pe teritoriul tânărului Regat al României, de stațiuni balneare similare cu cele din vestul Europei. Nici un partid politic nu a reușit să distrugă stațiunea, în speranța unei privatizări ieftine.
Dar și la Băile Govora se vede indiferența autorităților actuale. Doamna Nițescu ne-a declarat că apele termale naturale, care au făcut renumită stațiunea, nu au mai fost expertizate din 1969, și nu au mai fost făcute măsurători de calitate și proprietăți curative pentru sănătate. Această situație nu depinde de managementul stațiunii, care a făcut demersurile necesare. Ștrandul cu lacul cu iod este singurul din județ care funcționează, încă, și unde mulți turiști fac o cură de tratament sezonieră.
Pe Valea Oltului sunt stațiunile Olănești, Călimănești-Căciulata, mult căutate înainte de 1989, când tot românul venea la tratament aici, cu bilet prin sindicat. După 1989, tot sindicatele au intrat în proprietatea locurilor de tratament, dar au trebuit mulți ani ca să nu se mai servească turiștilor mâncarea la restaurantele-cantină pe mese acoperite cu sticlă, să nu cumva să fie murdările fețele de masă, care de fapt nici nu existau, sau să fie schimbat mobilierul vechi din camere.
Dacă mergi spre centrul țării, o să întâlnești Ocna Sibiului, cu lacul ei natural de mare salinitate. Denumită şi “Litoralul Ardealului”, staţiunea turistică permanentă Ocna Sibiului este situată la 17 km. distanţă de Sibiu. Lacurile Ocna Sibiului sunt locul miraculos dintre munți unde găsești frumusețea mării și minunile terapiei naturale cu sare și nămol.
Apoi, în județul Covasna întâlnești Balvanyos. În zonă altitudinea și înclinarea versanților au variații semnificative. Aparținând unui areal vulcanic, locația are drept caracteristică fenomene postvulcanice, precum mofete, grote sau peșteri ori izvoare de apă minerală
În Ținutul secuiesc, stațiunea Borsec are o istorie îndelungată, fiind celebră pentru numeroasele izvoare de ape minerale carbogazoase, bogate în calciu și magneziu.
Băile Tușnad, situate la o altitudine de 656 metri, locul denumit și Perla Transilvaniei, este una dintre cele mai frumoase și vizitate stațiuni montane din județul Harghita. Apa minerală naturală de aici, cu deosebite calități curative, izvorește direct din muntii vulcanici.
Spre Moldova, întâlnești Sărata Monteoru, la 20 de kilometri de Buzău, o staţiune recunoscută pentru apele tămăduitoare ale izvoarelor sărate.
Mai sus întâlnești Vatra Dornei. Statiunea Vatra Dornei, supranumita si „Perla Bucovinei”, este situata la o altitudine de 802 metri în Depresiunea Dornelor, între păduri seculare.
O altă ,,perlă” balneară este Slănic Moldova. Stațiunea a supraviețuit, de-a lungul vremii. Pe parcursul evoluției sale, indiferent de transformările care au avut loc, stațiunea Slănic-Moldova a rămas una dintre cele mai populare destinații turistice și de tratament din România.
Slănic-Moldova a fost pe primul loc ca loc de cură de tratament, între 1887 – 1916, 1930 – 1944 și printre primele stațiuni, între 1965 – 1989, 2000, și până în prezent.
Capitala avea și ea un centru renumit în lume, de tratament de sănătate în regim turistic, mult căutat de străini, în vremea regimului comunist, dar pe care au ,,avut grijă” edilii, rând pe rând, să îl distrugă.
În București, Instutulul Național de Gerontologie și Geriartie, este azi ca și inexistent. I-a rămas doar numele. Baza de tratament gerontologic și geriatric, ,,Ana Aslan”, a fost distrusă cu bună știință, imediat după 1990, și transformată treptat în azil de bătrâni de lux, pentru protipendada politică, accsibil, chipurile, tuturor oamenilor muncii.
Remediile fermecate, unice în lume, create de renumita cercetătoare, academicianul doctor Ana Aslan, cum este Gerovital H3, pentru prevenirea și tratarea bătrâneții, au fost efectiv furate, de mult, și ,,patentate” în Brazilia, de jmecheri din turismul de sănătate, sub blânda oblăduire a tuturor regimurilor politice, perindate în România, după 1989. Azi, vedem reclame la produsele ,,Ana Aslan”, în toate aeoporturile lumii, numai în România, nu.
Litoralul are și el o salbă de stațiuni de tratament balnear, dar degradate, unele mai mult, altele mai puțin, de avariție și diletantism.
La Techirghiol, stațiune renumită pentru tratamentele cu nămol saprofelic, managementul s-a străduit să modernizeze baza de tratament, cazarea și servirea în restaurant, dar apa lacului și-a pierdut calitățile, salinitatea a scăzut, iar apa ,,potabilă” care alimentează orașul, inclusiv complexul balnear, nu poate fi folosită la băut sau gătit, din cauza mirosului pestilențial.
La Neptun, baza de tratament balnear, Complexul Doina, este singurul din zonă, care a fost modernizată, și acum este o locație bine administrată, îngrijită și cu bază SPA și tratament balneo. A fost afectată, în timp, de lipsă de personal medical de specialitate, și cu o ,,concurență” de tristă rezonanță, din partea așa-zisei baze de tratament de la Hotelul Europa, din Eforie Nord, atât de ,,bine administrat”, de George Copos, încât în sala de mese plouă, dacă vine un potop mai mare.
La Eforie Sud a fost desființată baza de tratament ad-hoq – solarul pentru nudiști și tratamente cu nămol -, din zona lacului Techighiol, de primarii pudibonzi care s-au perindat la administrarea stațiunii.
N-au prins vremurile când aici era plin de cehoaice, nordice blonde și focoase, franțuzoaice, dornice să vadă trupurile atletice ale sportivilor și fotbaliștilor, veniți aici în vacanță, să-și trateze cu cataplasme de nămol, loviturile de peste an.
În sudul Litoralului, stațiunea Venus a fost transformată total. Baza de tratament cu nămol și sulf a fost distrusă, bungaloourile mult căutate de studenți pe timpul verii, au stat ani de zile pe post de wc public sau adăpost pentru câinii vagabonzi, până ,,au fost făcute cărțile”, să pună mâna pe ele ,,cine trebuia”, și să le transforme în căsuțe de cazare.
Marea la Venus este foarte blândă, cu un platou lin, care merge mult în larg, cu apa până la glezne. În apropiere de mal, sunt mofete naturale cu sulf, care oferă tratament gratuit, oricărei persoane cu probleme la picioare. Nimeni nu a avut inspirația să marcheze și să semnaleze acest dar al naturii. Asta pentru că nu se putea fura nimic de aici, și nici nu puteau face profit ușor. Așa că au lăsat totul în voia sorții.
Lupta dintre sindicate, care dețineau majoritatea bazelor de tratament din România, înainte de 1989, și managerii agențiilor de turism s-a dat, mulți ani, în detrimentul populației, vitregită multă vreme de condiții civilizate de odihnă și tratament în stațiunile balneare.
De ce nu mai vin la tratament în România turiști nemți, scandinavi, turisti din Israel, Rusia, sau chiar din SUA, care aduceau venituri în valută importante ?
Poate își pune această întrebare și ministrul turismului Radu Oprea, și cei care vor urma după el. Acesta a afirmat că îşi doreşte ca acest sezon estival pe Litoralul românesc ,,să fie unul bun”.
Acesta crede că fără o poveste de succes nu vom putea creşte turismul în România.
Așa este, dar toate guvernele au spus povești de adormit copiii, iar turismul românesc, în special cel balnear, a rămas vitregit, și la coada turismului european.
Operatorii din turism se pare că au uitat total de stațiunile balneare românești.
Aici nu fac profituri grase, de la ,,oamenii muncii”, veniți cu bilet prin sindicat, sau cu tichete de vacanță, și aceștia nu cheltuie atât cât să satisfacă ,,pofta de câștig” rapid a ,,capitalistului” român.
Agențiile de turism îmbie turiștii români cu sejururi în Bulgaria, Turcia, Grecia, Spania, Italia, Malta (toată numai pietroaie) sau chiar Ungaria, cu mult trâmbițata stațiune Hajdúszoboszló, un lac artificial, plin de tobogane, sau cu Băile Termale Széchenyi, Băile Gellert din Budapesta, Băile rupestre Miskolctapolca, și Băile termale de la Sarvar, niște mlaștini amenajate turistic, rătăcite în Pustă, dar pe care ungurii știu să le promoveze la maximum.
Așa că, repet, pentru ,,capitaliștii” români din turism, făcuți la apelul de seară, ceea ce am spus la început: Sunt nostalgic după seriozitate, profesionalism și grija, fără rezerve, pentru sănătate !
Și cum spunea inegalabilul Nenea Iancu: ,,Hai la băi !”.