Cine sunt cele patru cercetătoare din România care au câștigat burse UNESCO pentru Știință

Ancuța Jurj, Mădălina Pandele, Dana Popescu și Isabela Trăistaru sunt cele patru cercetătoare din România care au fost desemnate câștigătoarele celei de-a XII-a ediții a competiției L’Oréal – UNESCO „Pentru Femeile din Știință”.

Ediția din acest an a fost organizată cu scopul de a sprijini comunitatea științifică din România. Cele patru burse private în valoare totală de 188.000 de lei vor fi investite în proiectele de cercetare cu care s-au înscris în competiție cele patru câștigătoare.

Proiectele prezentate de cele patru câștigătoare au fost: Abordări terapeutice personalizate în cazul cancerului de sân rezistent la tratament, Soluții inovatoare pentru protecția mediului, Noi tipuri de memorie pentru stocarea datelor, care nu necesită alimentare cu energie electrică, Soluții pentru trecerea de la combustibilii fosili la surse de energie regenerabilă.

 „Preocupările tinerelor cercetătoare din România sunt mereu direcționate către cele mai spinoase probleme cu care lumea se confruntă, fie că vorbim despre sănătate, avans tehnologic sau mediu. În același timp, aflăm de la tinerele cercetătoare că proiectele complexe și cercetările avansate în care sunt implicate necesită timp, resurse și, de multe ori, sacrificii sau alegeri personale dificile. De aceea ne bucurăm că putem contribui la finanțarea activității lor, cu sprijinul partenerilor noștri și al juriului, care ne ajută să selectăm tinerele ale căror preocupări și activitate pot aduce tratamente revoluționare, înțelegeri mai profunde ale anumitor afecțiuni, noi materiale, noi tehnologii sau soluții salvatoare pentru întreaga planetă”,  a declarat Simona Fîrtat, Corporate Affairs & Engagement Director L’Oréal România. În 12 ani, de la lansarea proiectului, au fost premiate 33 de cercetătoare, cu burse în valoare de 1,3 milioane de lei.

Exclusiv

15:04, 26.09.2024 • Reportaj/Interviu

Institutul Pasteur, o instituție de cercetare în declin: de la pionierat în Europa la doi angajați și pierderi financiare majore

ANCUȚA JURJ – Cercetător științific grad III, Centrul de Cercetări pentru Genomică Funcțională, Biomedicină și Medicină Translațională, Universitatea de Medicină și Farmacie „Iuliu Hațieganu”Cluj-Napoca

Cercetătoarea a scris un proiect despre cancerul la sân, care reprezintă malignitatea cu cea mai mare incidență în rândul femeilor. Printre multiplele subtipuri moleculare ale cancerului de sân, se remarcă cel triplu-negativ pentru care nu există astăzi un tratament personalizat și eficient și care dezvoltă rapid rezistența la terapie.

Scopul proiectului este identificarea modului în care cancerul de sân triplu negativ dezvoltă rezistență la terapie. În urma acestui proiect, clinicienii vor avea instrumente de suport pentru evaluarea rezistenței la tratament a pacientelor cu cancer de sân triplu-negativ și vor putea avea abordări terapeutice personalizate, care ar duce la o îmbunătățire a prognosticului acestor pacienți, reducând morbiditatea și mortalitatea asociate cu această afecțiune. 

MĂDĂLINA PANDELE – Conferențiar, Universitatea Politehnica din București, Facultatea de Chimie Aplicată și Știința Materialelor

Proiectul își propune dezvoltarea unor membrane „inteligente” care să îndepărteze eficient metalele grele din apele uzate și să ofere indicații vizuale ale eficienței procesului de separare, prin schimbarea culorii suprafeței acestora. Poluanții de tipul metalelor grele (mercur, cadmiu, plumb, crom etc.) au efect nociv asupra organismului uman și pot provoca disfuncţii grave. Așadar, proiectul oferă o soluție inovatoare și simplă pentru obţinerea de noi membrane polimerice cu funcționalități cheie și proprietăți superioare membranelor convenţionale, care au un mare potenţial de a fi utilizate atât în aplicaţii ce vizează protecția mediului, cât și în mediul industrial.

DANA POPESCU, Cercetător științific grad III, Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Materialelor, Măgurele

Proiectul își propune să ofere soluții pentru nevoia ridicată de sisteme de stocare și accesare rapidă a datelor, pentru sistemul medical electronic sau pentru firmele care își desfășoară activitatea online. Soluția este dezvoltarea unui nou tip de memorie pentru stocarea datelor, care să nu necesite alimentare cu energie electrică, să ofere o viteză de scriere a datelor mai mare, o durată de viață crescută și care să producă mai puțină căldură. Este vorba despre o memorie nevolatilă bazată pe un circuit logic de tip NAND.

ISABELA TRĂISTARU, Cercetător științific grad III, Centrul de Chimie Organică „Costin D. Neniţescu” al Academiei Române, București

În prezent, hidrogenul este considerat una dintre sursele de energie ale viitorului și poate fi obținut în mod sustenabil din apă, folosind surse regenerabile de energie precum energia solară, energia vântului, energia valurilor etc. Astfel, hidrogenul este stocat și apoi folosit pentru a genera electricitate. Cu toate acestea, din cauza faptului că în prezent materialul folosit în acest procedeu este o resursă epuizabilă și scumpă (platina) dar și cu performanță limitată, există o preocupare intensă, atât la nivel științific cât și industrial, pentru a identifica alternative mult mai accesibile.

Scopul proiectului este de a cerceta și găsi materiale mai ieftine, mai stabile și cu performanță ridicată, care să înlocuiască materialele folosite în prezent în procesele de cataliză, cu scopul de a facilita trecerea de la combustibilii fosili la surse de energie regenerabilă.

Comisia Națională a României pentru UNESCO a fost înființată în 1957 şi este instituție publică în coordonarea Ministerului Educației Naționale, asigurând legătura României cu UNESCO, în baza colaborării cu Ministerul Afacerilor Externe, Ministerul Culturii, Academiei Române și cu alte instituții şi organisme centrale.