Cine sunt principalii artizani ai ratării aderări României la Spațiul Schengen

Ratarea aderării României la Spațiul Schengen este cireașa de pe totul politicii românești, adică este o  consecință directă a mediocrității și amatorismului clasei politice românești. Dar, din păcate, principalii artizani ai acestui eșec diplomatic nu vor răspunde pentru eșuarea intrării în Schengen.

România, pompierul rătăcit prin spațiul Schengen

Cauzele eșecului intrării în spațiul Schengen sunt multiple, dar atâta timp cât nu a existat o foaie de parcurs foarte clară, asumată de Guvern, președinte și Parlament, cu responsabilități precise și cu decindenți care să răspundă pentru fiecare pas făcut greșit, demonstrează totul s-a făcut pompieristic.

PUTEREA va prezenta pe principalii artizani ai ratării aderării țării noastre la Spațiul Schengen, chiar dacă nimeni nu va fi demis ori va demisiona pentru acest eșec diplomatic uriaș.

Iohannis, girantul celor opt premieri fără foaie de parcurs în Schengen

Dovada cea mai elocventă a stilului pompieristic adoptat de cei aflați la putere este programul de guvernare al celor opt cabinete care s-au perindat pe la Palatul Victoria în mandatul lui Klaus Iohannis de președinte al României din 2014 și până azi.

08:26, 26.10.2024 • SOCIAL

Iluzia conexiunii: pericolele de moarte ale relațiilor umane cu chatboți AI

Invariabil, în programul de guvernare al celor opt premieri din era Iohannis se menționează ”aderarea României la Spațiul Schengen reprezintă un obiectiv strategic cu implicații puternice asupra întregii arhitecturi de securitate a UE” și ”Guvernul va continua demersurile pentru aderarea României la Spațiul Schengen”.

Adică, nimic concret. Majoritatea politicienilor și-au dat cu părerea despre aderarea la Schengen la televizor, dar nimeni nu a știut concret ce trebuie făcut. Iar, cel care trebuia să facă foaia de parcurs pentru aderarea României la Spațiul Schengen era președintele Klaus Iohannis, dar nu a făcut-o. De ce?

Iohannis, eternul străin de serviciu al agendei Schengen

Pentru că potrivit Constituției României, politica externă a țării noastre este atributul exclusiv al președintelului României și ”preşedintele încheie tratate internaţionale în numele României, negociate de Guvern, şi le supune spre ratificare Parlamentului, într-un termen rezonabil”.

Numai că președintele Klaus Iohannis n-a impus pe agenda europeană aderarea României la Spațiul Schengen. Și momentul cel mai propice a fost în 2018 pe perioada cât Austria a deținut președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene, între 1 iulie și 31 decembrie 2018. Adică înainte de preluarea rotativei de către țara noastră.

Atunci, România putea cere impunerea pe agenda rotativei adoptarea aderării  țării noastre la Spațiul Schengen. Dar nu a făcut-o. Nu a făcut-o nici în perioada cât România a deținut președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene între 1 ianuarie și 30 iunie 2019. De ce? Foarte simplu. Președintele Klaus Iohannis a acceptat, promovat și impus din 2014 și până azi la conducerea ministerelor cheie, adică Externe și Interne, numai oameni de paie, mai ales pe durata rotativei.

Meleșcanu și Aurescu, mâinile moarte de la Externe

România a defilat la Externe în această perioadă cu Teodor Meleșcanu (10 noiembrie 2014 – 24 noiembrie 2014), Bogdan Aurescu (24 noiembrie 2014 – 17 noiembrie 2015), Lazăr Comănescu (17 noiembrie 2015 – 4 ianuarie 2017), Teodor Meleșcanu (4 ianuarie 2017 – 24 iulie 2019), Ramona Mănescu (24 iulie 2019 – 4 noiembrie 2019) și iar Bogdan Aurescu din 4 noiembrie 2019  până în prezent. Practic, Meleșcanu pe durata rotativei, dar mai ales Bogdan Aurescu, sunt principalele mâini moarte de la Externe.

Pietrele de moară de la Interne

La Ministerul Afacerilor Interne, pietrele de moară ale aderării României la Schengen în era Iohannis au fost: Gabriel Oprea ( 23 ianuarie 2014 – 4 noiembrie 2015), Gabriel Oprea (4 noiembrie 2015 – 9 noiembrie 2015), Sorin Cîmpeanu ( 9 noiembrie 2015 – 17 noiembrie 2015), Petre Tobă (17 noiembrie 2015 – 1 septembrie 2016), Dragoș Tudorache (1 septembrie 2016 – 4 ianuarie 2017), Carmen Daniela Dan (4 ianuarie 2017 – 24 iulie 2019), Nicolae Moga (24 iulie 2019 – 30 iulie 2019), Ion Marcel Vela (4 noiembrie 2019 – 23 decembrie 2020) și Lucian Bode din 23 decembrie 2020 și până în prezent.

Bode, artificierul de serviciu al…Austriei

Faptul că ministrul de Interne, Lucian Bode, a afirmat ieri, înaintea deciziei privind neacceptarea României în Spațiul Schengen, că „aici toate lucrurile se negociază, poate avea loc un compromis și orice compromis în interesul României îl vom accepta”, a demonstrat că ministrul de Interne este un diletant politic.

Nu aveai dreptul să faci public că ești dispus să faci orice compromis cu Austria în interesul România. Asta evidențiază foarte clar ce înseamnă să impui în funcții cheie ale statului oameni străini de funcția respectivă și acest aspect reiese din CV-ul lui Bode, unde a menționat că nu stăpânește nicio limbă străină.

Hurezeanu, gafă controlată sau prostie?

Declarația lui Bode vine după gafa uriașă făcută de Emil Hurezeanu, ambasadorul României în Austria. Acesta a dezvăluit presei o conversație privată off the record cu președintele Austriei, Alexander Van der Bellen, la o întâlnire cu ambasadorii UE din Viena, ceea ce în lumea diplomației este o gafă incredibilă.

Practic, această gafă a lui Emil Hurezeanu a pus gaz pe foc în relațiile diplomatice dintre România și Austria. De ce? Din prostie? Din aroganță? Din anumite interese: sau toate trei la un loc?

Ordinea de zi de la JAI ignorată, dar adoptată pe repede înainte la …București

O dovadă a diletantismului și amatorismului ministrului de Interne Lucian Bode și a premierului Nicolae Ciucă este modul cum a arătat ordine de zi de ieri a Consiliului JAI. Cu vreo lună înainte, cei de la JAI au trimis conform procedurilor europene către Guvernul României și Ministerul de Interne ordinea de zi a ședinței de ieri, unde, atenție, erau menționate două proiecte de decizie privind Schengenul.

Primul viza aderarea Croației, iar al doilea se referea la aderarea Bulgariei și a României. Însă, suprinzător, România, prin vocea premierului Nicolae Ciucă și a ministrului Lucian Bode, n-au avut nicio obiecție la faptul că se discută separat aderarea la Schengen a Croației și a României.

Aurescu, o eternă mână moartă a diplomației românești

Un rol cheie în eșuarea intrării României în Spațiul Schengen l-a avut ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, care, în afară de comunicate pompoase și ambalate într-o limbă de lemn, acesta doar a mimat că este implicat în aderarea țării noastre la Schengen.

O dovadă în acest sens este impunere Iuliei Matei ca ambasador extraordinar şi plenipotenţiar, şef al Reprezentanţei Permanente a României pe lângă Uniunea Europeană.

Este cea care a ”fost responsabilă cu gestionarea ansamblului problematicii UE”, dar, care se remarcase ani la rând prin trimiterea unei pagini către MAE cu ce se discută în săptămâna viitoare la Comisia Europeană, dar aceste informații erau publice pe site CE.

Rolul offline jucat pupila lui Tobă la Bruxelles

Interesant este și faptul că Ministerul Afacerilor Interne are la Bruxelles o echipă care se ocupă de problemele aderării țării noastre la Schengen condusă Raluca Seucan, protejata fostului ministru de Interne Petre Tobă. Oare ce a făcut Raluca Seucan și echipa sa de la Bruxelles în procesul de aderare al României la Spațiul Schengen? Cred că nici Bode sau cei de la Doi și-un sfert nu știu!

Rareș Bogdan, vuvuzela liberală rătăcită prin Parlamentul European

În rest, România se poate lăuda că are acum poate cel mai dotat dirijor de vuvuzele din Parlamentul European în persoana liberalului Rareș Bogdan. Adică vorbește de totul și despre nimic, ceea ce a demonstrat-o pe deplin în cazul aderării la Schengen, trâmbițând în urmă cu multe luni că România va fi sigur în Schengen.

Însă, totul a fost doar gargară și iar gargară, uitând că a ajuns la Bruxelles doar pentru că a fost, pe rând, brelocul și portavocea lui Blaga, Orban, Cîțu și Iohannis, iar acum al lui Ciucă. Dar cam așa se întâmplă cu cei parașutați în politica mare peste noapte, imediat încep să aibă mari probleme cu verticalitatea coloanei.

Concluzia: Lipsa de coerență și de competență a reprezentanților români a condus la eșecul Schengen

Despre ratarea intrării țării noastre în Spațiul Schengen se va mai vorbi câteva zile, după care vine tăcerea cauzată de venirea sărbătorilor de iarnă și, astfel, toată lumea va uita de acest eșec diplomatic uriaș.

Dar, rămâne concluzia dură și realistă a oficialilor europeni: Ratarea aderării României la Spațiul Schengen se datorează exclusiv lipsei de coerență și competență a reprezentanților români, dar și absența coloanei vertebrale a celor care au reprezentat România în relația cu Uniunea Europeană.

O dovadă a slugărniciei reprezentanților noștri este faptul că de la aderarea țării noastre, din 2017 și până azi, România nu a spus niciodată NU la vreun proiect al Uniunii Europene, chiar dacă acesta a fost împotriva intereselor naționale. Însă un lucru e cert: E greu să te iei la întrecere cu vulturii când zbori pe curcani! Sau, mai direct, așa se întâmplă când lași biciul pe mâna maimuțelor!