Hidroelectrica: cine trebuie să plece din conducere

Comisia Europeană a transmis Guvernului României, printr-o scrisoare de la începutul lunii octombrie 2024, că suspendă 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNRR, ca urmare a conflictelor de interese și influențe politice prin care au fost numiți șefii companiilor de stat din Energie. Ca atare, în prima fază, Comisia Europeană a decis să suspende o plată de 300.000.000 de euro pentru acest jalon, dar cea mai mare problemă rămân numirile de la Hidroelectrica din Consiliul de Supraveghere. 

Comisia Europeană a identificat mai multe probleme la selecția Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, iar PUTEREA a identificat persoanele care ar trebui să plece din funcțiile respective:

Un secretar de stat și un director din Ministerul Energiei s-au implicat în numirea lor

– Președintele comisiei de selecție pentru Consiliul de Supraveghere a fost, inițial, unul dintre secretarii de stat din Ministerul Energiei. Această persoană s-a clasat pe primul loc la selecția efectuată de comitetul de selecție al cărui președinte era. Este vorba de fostul secretar de stat George Niculescu, care, ulterior selecției, a fost în conducerea ANRE.

11:47 • Agricultura

Bruxelles-ul caută o direcție pentru viitoarea Politică Agricolă Comună post-2027

09:10 • ECONOMIE

Scădere dramatică pentru ”perla energiei românești” în 2024

– Un director din cadrul Ministerului Energiei, Mihai Mihalache, care a fost, de asemenea, numit membru al Consiliului de Supraveghere al Hidroelectrica, era, la momentul numirii sale, învestit cu gestionarea și supravegherea direcției responsabile cu gestionarea întreprinderilor de stat din subordinea Ministerului Energiei, din care a fost numită majoritatea membrilor comitetului de selecție.

Hidroelectrica: trei membri ai Consiliului de Supraveghere, numiți netransparent

– Trei membri ai Consiliului de Supraveghere – Ana Bobircă, Carmen Radu și George Toniuc – au fost numiți, în ianuarie 2024, fără a fi supuși unei proceduri de selecție competitive și transparente, în timp ce jalonul nu prevede astfel de excepții. Deși România susține că unul dintre cei trei membri a fost nominalizat și numit de acționarii minoritari, Comisia Europeană nu a putut concluziona că acționarii minoritari se bucură de dreptul de a numi membrii consiliului de administrație, în temeiul legislației române. În plus, România nu a furnizat nicio dovadă care să acorde acționarilor minoritari dreptul de a nominaliza și de a numi un reprezentant în Consiliul de Administrație al Hidroelectrica.

Karoly Borbely a centrat, Borbely Karoly a dat cu capul

Dar Comisia Europeană a mai semnalat faptul că, în ceea ce privește selecția consiliului de administrație, unul dintre membrii consiliului de supraveghere și ai comitetului de nominalizare și remunerare a demisionat din consiliul de supraveghere, după începerea procedurii de selecție, doar pentru a fi numit din nou în consiliul de administrație, în calitate de director general, la recomandarea comitetului de nominalizare și remunerare din care făcea parte. Este vorba de reprezentantul UDMR, susținut de PSD, Karoly Borbely, licențiat în management  turistic și comercial.

Nici Badea, nici Nicolescu nu stau pe… roze

De asemenea, Comisia Europeană a omis să semnaleze faptul că numirea ca membru al Directoratului a fostului CEO și președinte al Directoratului, Bogdan-Nicolae Badea, a fost pe lângă lege, întrucât el a desemnat comisia care a făcut selecția membrilor Directoratului. Nici numirea lui Petre Nicolescu în funcția de președinte al Consiliului de Supraveghere n-a respectat prevederile legale privind experiența în domeniu și vechimea într-o funcție de conducere. Așadar, ministrul Energiei, Sebastian Burduja, va trebui să facă curățenie în boardul de la Hidroelectrica, adică să-i elimine pe cei mai sus menționați, în frunte cu Karoly Borbely, dacă se dorește ca România să încaseze cele 300.000.000 de euro din PNRR.