Ciolacu: Avem un stil al nostru specific de lălăială, mai ales în administraţie

Premierul României și candidatul PSD la președinție, Marcel Ciolacu, a subliniat marți seară, într-o emisiune televizată, că infrastructura reprezintă una dintre cele mai mari restanțe ale clasei politice românești.

Ciolacu, despre problemele din administrația României

În timpul intervenției, acesta a adus în discuție ineficiențele din administrație, pe care le-a descris cu termenul sugestiv de „lălăială”. Această observație se referă, în principal, la ritmul lent în care proiectele de infrastructură sunt gestionate, atât la nivel central, cât și local.

Conform lui Ciolacu, solicitările sale pentru finanțarea proiectelor de infrastructură au însumat aproximativ 14 miliarde de euro, însă doar 7 miliarde au fost aprobate. Premierul a explicat că toate proiectele sunt esențiale pentru România, motiv pentru care nu s-au mai eliminat alte inițiative de pe listă.

09:33 • ACTUALITATE

Cabinetul Ciolacu 2.0: Programul integral de guvernare DOCUMENT

14:09, 22.12.2024 • POLITICĂ

Iohannis nu anunță premierul, dar este optimist

Problema infrastructurii este considerată de el drept cea mai mare restanță a clasei politice și, în acest context, Ciolacu a subliniat importanța cofinanțărilor, oferind exemplul Autostrăzii Moldovei, unde aproape 60% din fonduri provin din bugetul național. El a adăugat că nu a dorit să elimine niciun obiectiv important, insistând că termenul limită pentru finalizarea proiectelor este anul 2026.

”Eu am avut solicitări de aproape 14 miliarde pe tot ce înseamnă infrastructură şi ni s-au aprobat 7 miliarde. Nu s-a mai scos niciun proiect pentru că este nevoie de toate proiectele în în România…. E cea mai mare restanţă a clasei politice ce înseamnă infrastructură, de departe. Şi atunci am ajuns la cofinanţări.

De exemplu, pe Autostrada Moldovei avem cofinanţare de aproape 60% din bugetul de stat. Dar nici eu n-am vrut să negociez să scot vreun obiectiv dintr-un principiu foarte clar, faptul că suntem obligaţi în sfârşit să terminăm până în 2026”, a declarat Marcel Ciolacu, marţi seară, la Antena 3,

Premierul a accentuat faptul că ritmul alert în care se desfășoară lucrările este necesar pentru a recupera întârzierile cauzate de ineficiențele administrației. Deși a recunoscut că în România există o tendință de tergiversare în ceea ce privește implementarea proiectelor, Ciolacu a argumentat că acest comportament trebuie contracarat printr-o monitorizare mai atentă și o presiune suplimentară asupra celor responsabili.

”Avem un stil al nostru specific de lălăială. Mai ales în administraţie, indiferent dacă vorbeşti de administraţie centrală sau locală. Şi atunci este un push suplimentar, că aceste lucrări trebuiesc urmărite şi finalizate până în 2026. De asta e şi ritmul atât de mare”, a completat Ciolacu.

Întrebat de ce România nu a reușit până acum să construiască autostrăzi, Ciolacu a răspuns că, înainte de a căuta explicații, este important să fie înțelese consecințele. El a menționat că, în trecut, Europa a considerat Autostrada Moldovei irelevantă, iar nici Ceaușescu nu a prioritizat construirea acesteia, deoarece, la acea vreme, aceasta nu oferea o legătură semnificativă.

Autostrada ar fi conectat România cu țări precum Rusia, Ucraina și Belarus, care atunci nu prezentau un interes strategic major. Cu toate acestea, contextul geopolitic actual, marcat de războiul din Ucraina, a transformat România dintr-o țară de margine într-un nod central pentru Europa.

În acest nou cadru, legarea Moldovei de restul continentului și de porturile de la Brăila, Galați și Constanța a devenit o prioritate. Ciolacu a explicat că a prezentat această viziune clară Comisiei Europene, argumentând că Moldova este o zonă strategică, esențială pentru conectarea Ucrainei și Republicii Moldova cu Europa prin proiectul Via Carpatia, ce leagă Polonia de regiunea estică a Europei.

Astfel, premierul și-a exprimat convingerea că România are acum oportunitatea și obligația de a finaliza aceste proiecte cruciale până în 2026, subliniind rolul strategic pe care țara îl joacă în contextul actual european.

”În acest moment, România, ca şi consecinţă a războiului din Ucraina, dintr-o ţară periferică, devenit o ţară centrală. Normal că primul obiectiv este să să legi Moldova de Europa, de porturile din Brăila, Galaţi, Constanţa.

Şi atunci am mers la Comisie şi am explicat foarte clar. Avem şi Republica Moldova, nu poţi să conectezi Ucraina, Republica Moldova şi transă Via-carpatica Polonia decât prin Moldova”, a mai declarat Marcel Ciolacu.