Ciolacu și Bolojan vor conduce un nou departament: ‘Eficientizarea eficienței eficiente’

Într-o nouă încercare de a convinge electoratul că statul român va deveni mai suplu și mai eficient, premierul Marcel Ciolacu și președintele Senatului, Ilie Bolojan, au anunțat înființarea unui Departament pentru eficientizarea activității guvernamentale. Inspirat, se pare, de inițiative similare din alte țări, acest departament promite să reducă cheltuielile statului cu 1% din PIB în anul viitor.

Promisiuni și realități

De-a lungul anilor, românii au fost martorii multor promisiuni de reformă administrativă și reduceri de cheltuieli bugetare. Cu toate acestea, birocrația a continuat să se extindă, iar cheltuielile publice au crescut constant. Anunțul înființării unui nou departament, chiar și cu scopul declarat de a eficientiza, ridică întrebări legitime: nu cumva creăm încă o structură birocratică pentru a reduce birocrația?

Modelul Trump și adaptarea locală

Premierul Ciolacu a menționat că departamentul se va inspira din modelul anunțat de președintele ales al SUA, Donald Trump, care a propus crearea unui departament similar condus de personalități precum Elon Musk și Vivek Ramaswamy. Diferențele majore dintre sistemele administrative și culturile politice ale celor două țări ridică semne de întrebare cu privire la aplicabilitatea directă a unui astfel de model în România.

Coordonare la vârf și implicații politice

Implicarea directă a premierului și a președintelui Senatului în conducerea acestui departament sugerează o centralizare a deciziilor privind eficientizarea administrației. Totuși, rămâne neclar cum va putea Ilie Bolojan, în calitatea sa de președinte al Senatului, să se implice activ într-o structură executivă aflată în subordinea Guvernului, fără a încălca principiul separației puterilor în stat.

Impactul asupra personalului bugetar

Ministrul Finanțelor, Tánczos Barna, a declarat că reorganizarea va duce la reducerea personalului bugetar, dar fără concedieri în masă. Se mizează pe plecări naturale și pe absorbția surplusului de personal de către mediul privat. Această abordare graduală ridică întrebări privind eficiența și rapiditatea implementării reformelor promise.

Scepticismul public

Având în vedere istoricul promisiunilor neîndeplinite și al reformelor superficiale, publicul român are motive întemeiate să privească cu scepticism aceste noi inițiative. Fără un plan clar, transparent și măsurabil, există riscul ca acest departament să devină doar o altă structură birocratică, consumatoare de resurse, fără beneficii reale pentru cetățeni.

Planurile grandioase ale guvernanților și realitatea administrativă din România

Deși ideea eficientizării aparatului de stat este lăudabilă și necesară, modul în care este propusă și implementată ridică numeroase semne de întrebare. Fără o strategie clară, fără transparență și fără implicarea reală a specialiștilor, există riscul ca aceste inițiative să rămână la stadiul demagogiei detestabile, fără un impact pozitiv asupra funcționării statului și a serviciilor oferite cetățenilor.