Cîțu apără PNRR-ul României, criticat de presa germană: „Este un document foarte bun!”

Premierul Florin Cîțu a declarat joi că PNRR-ul României este „foarte bun” și negociat în proporție de 95% cu Uniunea Europeană. Reacția sa vine după ce presa germană a spus că planul prezentat de Bucureşti a ridicat multe semne de întrebare la Bruxelles.

„Este un document foarte bun, România va primi 29,9 miliarde de euro în perioada următoare, este ca o doză de adrenalină pentru această economie în următorii ani de zile. Îi contrazic, pentru că PNRR-ul României este în proporție de 95% negociat cu UE. Sunt anumite detalii, în perioada următoare le vom discuta și sunt sigur că vom avea PNRR-ul aprobat”, a declarat joi premierul, răspunzând unei întrebări cu privire la criticile presei germane.

Publicaţia germană WELT a analizat într-un articol recent publicat PNRR-urile prezentate de ţările din UE şi modul cum acestea au fost primite de Bruxelles. PNRR-ul României este privit cu scepticism de jurnaliştii germani care au punctat probleme care au dus la amânarea sa până în luna septembrie.

Comisia nu va decide asupra PNRR-ului românesc până la sfârşitul lunii septembrie. Planul prezentat de Bucureşti a ridicat multe semne de întrebare la Bruxelles, notează publicaţia germană WELT.

06:04, 20.12.2024 • ACTUALITATE

CCR desființează supraimpozitarea pensiilor speciale: impact major asupra PNRR

18:13, 12.12.2024 • POLITICĂ

România se pregătește pentru un nou guvern: provocările execuției bugetare și prioritățile PNRR

La Bruxelles, PNRR-ul românesc este văzut ca având deficite semnificative, inclusiv lipsa informaţiilor privind costurile şi cheltuielile. Atât de mari erau lacunele, încât guvernul român a trebuit să solicite oficial Comisiei prelungirea termenului de evaluare până la sfârşitul lunii septembrie, se precizează în articolul publicat de WELT.

Publicaţia germană mai spune că pasul anterior menţionat este probabil să fi fost precedat de un avertisment de la Bruxelles, potrivit căruia „Comisia ar putea respinge planul fără informaţii suplimentare”.

Totuşi, situaţia României nu este cea mai gravă. Două ţări nu au prezentat până acum planurile la Bruxelles. Olanda şi Bulgaria care se află în crize politice ca urmare a alegerilor parlamentare nu au un Guvern în deplină capacitate şi nu au trimis încă un plan câtre Comisie. Şi în Ungaria există probleme din cauza unor tensiuni între Guvernul de la Budapesta şi UE.