CJI şi ActiveWatch: Nu faceţi din război un instrument pentru audienţă!

Centrul pentru Jurnalism Independent şi ActiveWatch îndeamnă la decenţă şi responsabilitate în cazul relatărilor despre situația din Ucraina. „Intervievarea victimelor şi a celor expuşi la evenimente traumatice trebuie făcută cu respect, empatie şi tact”, transmit cele două organizații.

Cele două organizaţii le cer jurnaliştilor să trateze cu maximă atenţie relatările despre situaţia din Ucraina şi despre refugiaţi. Şi să nu facă din război un instrument prin care câştigă audienţă. De asemenea, jurnaliştii sunt îndemnaţi să respecte cele mai stricte prevederi ale codurilor deontologice şi legislaţia audiovizuală, „chiar dacă nu au obligaţii legale în acest sens“, notează reprezentanţii CJI.

Cele două organizaţii solicită CNA-ului să sancţioneze derapajele din spaţiul public, pentru a avea „un spaţiu public informaţional curat“, se arată în comunicatul CJI.

Copiilor nu trebuie să li se pună întrebări care pot adânci trauma

„În cazul copiilor, intervievarea trebuie făcută doar în situaţii excepţionale, după ce copiii au ajuns la adăpost şi pot beneficia de protecţie, inclusiv la nivel psihologic. Indiferent de situaţie, copiilor nu trebuie să li se pună întrebări care pot adânci trauma. Relatarea jurnalistică cu şi despre copii trebuie să respecte şi să protejeze interesul superior al acestora, şi nu exploatarea emoţională“, se arată în comunicat. În acest sens, organizaţiile le recomandă jurnaliştilor să aplice Ghidul de bune practici privind relatările cu şi despre copii realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu UNICEF în România.

Apelul CJI şi ActiveWatch către jurnalişti, integral

„Acesta este unul dintre momentele în care profesia trebuie să se ridice la nivelul răspunderii pe care jurnalismul o presupune şi să nu facă din tratarea editorială a materialelor despre război un instrument de făcut audienţă. Intervievarea victimelor şi a celor expuşi la evenimente traumatice trebuie făcută cu respect, empatie şi tact.

Jurnaliştii trebuie să fie conştienţi că aceşti oameni trec printr-o situaţie disperată şi că, prin întrebările pe care le adresează, pot face mult rău, amplificând, chiar şi cu intenţii bune, traumele psihologice şi emoţiile negative.

Codurile deontologice şi legislaţia audiovizuală sunt reperele pe care jurnaliştii şi cei cu răspundere din redacţii trebuie să le urmeze în aceste contexte. Recomandăm jurnaliştilor care lucrează pentru publicaţiile tipărite sau online să aplice prevederile cele mai stricte – cele prevăzute de legislaţia audiovizualului – chiar dacă nu au obligaţii legale în acest sens. O atenţie specială trebuie acordată materialelor referitoare la copii. În cazul copiilor, intervievarea trebuie făcută doar în situaţii excepţionale, după ce copiii au ajuns la adăpost şi pot beneficia de protecţie, inclusiv la nivel psihologic. Indiferent de situaţie, copiilor nu trebuie să li se pună întrebări care pot adânci trauma.

Relatarea jurnalistică cu şi despre copii trebuie să respecte şi să protejeze interesul superior al acestora, şi nu exploatarea emoţională.

Solicităm Consiliului Naţional al Audiovizualului să verifice modul în care televiziunile şi radiourile respectă legislaţia audiovizuală şi să ia toate măsurile legale pentru sancţionarea încălcărilor legii. Implicarea CNA în sancţionarea derapajelor din spaţiul public este crucială pentru impunerea standardelor legale şi pentru un spaţiu public informaţional curat.

Codul de reglementare a conţinutului audiovizual:

Art 2. Furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia să respecte principiul interesului superior al minorului.

Art 3. (1) Minorul are dreptul la protejarea imaginii şi vieţii sale intime, private şi familiale.

(3) Dreptul minorului la respectarea vieţii private şi la propria imagine prevalează în faţa necesităţii de informare, cu atât mai mult în cazul minorului aflat în situaţii dificile.

Art 45 (1)Orice persoana are dreptul la respectarea intimităţii în momente dificile, cum ar fi o pierdere ireparabilă sau o nenorocire.

(2) În cazul situaţiilor de suferinţă umană, al dezastrelor naturale, accidentelor sau al actelor de violenţă, furnizorii de servicii media audiovizuale au obligaţia de a respecta imaginea şi demnitatea persoanelor aflate în acest fel de situaţii.

Codul deontologic al jurnalistului adoptat de Convenţia Organizaţiilor de Media

Art. 10 (1). Identitatea victimelor accidentelor, calamităţilor, infracţiunilor, cu precădere cele ale agresiunilor sexuale, nu trebuie să fie dezvăluită, cu excepţia situaţiei în care există acordul acestora sau al familiei (când persoana nu este în măsură să-şi dea acordul) sau când prevalează interesul public. De acelaşi regim de protecţie a identităţii beneficiază şi persoanele defavorizate (bolnavi, persoane cu dizabilităţi,  refugiaţi, etc.).

Recomandăm, de asemenea, jurnaliştilor şi Ghidul de bune practici privind relatările cu şi despre copii realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent, în parteneriat cu UNICEF în România.”