Clanul Remmo: din Berlin la Assen – saga unui clan infracțional care zguduie Europa

În urma jafului de la Muzeul Drents din Assen, Olanda, unde au fost furate coiful de la Coțofenești și trei brățări dacice, autoritățile olandeze au intensificat investigațiile pentru a identifica și captura făptașii. Poliția a publicat imagini surprinse de camerele de supraveghere, în care se observă trei suspecți care plantează explozibilul, așteaptă dărâmarea zidului, intră în muzeu și apoi fug. Întreaga operațiune a durat aproximativ trei minute.

Investigațiile de până acum:

Vehiculul utilizat în timpul jafului a fost găsit incendiat în apropierea localității Rolde, la aproximativ 7 kilometri de muzeu. Se pare că mașina a fost furată din Alkmaar cu una sau două zile înainte de incident. Până în prezent, poliția a primit peste 60 de ponturi referitoare la acest caz și o echipă formată din 20 până la 35 de ofițeri lucrează la soluționarea lui.

De asemenea, autoritățile investighează o persoană care, cu puțin timp înainte de jaf, a manifestat un comportament suspect la expoziția cu obiecte dacice. Nu este exclusă posibilitatea ca în spatele jafului să se afle infractori străini, inclusiv membri ai clanului Remmo, cunoscut pentru implicarea în furturi similare.

Se anticipează că nu vor fi topite…

În ceea ce privește soarta artefactelor furate, experții consideră că este puțin probabil ca acestea să fie topite, având în vedere valoarea lor istorică și culturală. Se presupune că obiectele au fost furate la comandă și ar putea ajunge pe piața neagră a colecționarilor.

Autoritățile române colaborează strâns cu cele olandeze pentru a recupera artefactele și a aduce făptașii în fața justiției. Între timp, Romfilatelia și-a exprimat speranța și optimismul în ceea ce privește revenirea pieselor tezaurului dacic în patrimoniul României.

De la furtul monedei „Big Maple Leaf” la tezaurul dacic: cum a ajuns clanul Remmo în centrul celor mai spectaculoase jafuri

Într-o lume în care securitatea muzeelor este considerată impenetrabilă, clanul Remmo, o familie de origine libanezo-kurdă stabilită în Germania, a demonstrat contrariul, orchestrând unele dintre cele mai îndrăznețe și răsunătoare jafuri din Europa. Recent, numele lor a fost asociat cu furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents din Assen, Olanda, un incident care a șocat comunitatea internațională.

Ascensiunea unui clan: de la străzile Berlinului la titlurile internaționale

Clanul Remmo a devenit cunoscut publicului larg în 2017, când membrii săi au furat celebra monedă de aur „Big Maple Leaf” din Muzeul Bode din Berlin. Moneda, cântărind 100 de kilograme și evaluată la 3,75 milioane de euro, a fost sustrasă printr-o operațiune meticulos planificată, care a implicat pătrunderea în muzeu printr-o fereastră și transportarea acesteia cu ajutorul unui cărucior. Se crede că, ulterior, moneda a fost topită pentru a șterge urmele furtului.

În 2019, clanul a fost din nou în centrul atenției după un jaf spectaculos la Grünes Gewölbe (Camera Verde) din Dresda, unde au fost furate bijuterii baroce în valoare de aproximativ 113 milioane de euro. Hoții au dezactivat sistemele de securitate, au pătruns în muzeu printr-o fereastră și, în doar câteva minute, au sustras obiecte de o valoare istorică inestimabilă.

Furtul tezaurului dacic: un nou capitol în istoria infracțională a clanului

Recent, presa olandeză a sugerat că clanul Remmo ar putea fi implicat în furtul tezaurului dacic din Muzeul Drents. Printre piesele sustrase se numără coiful de aur de la Coțofenești și trei brățări dacice din aur, obiecte de o valoare culturală și istorică inestimabilă. Anchetatorii analizează acum posibile legături între acest jaf și metodele folosite anterior de clanul Remmo.

Modus operandi: precizie, rapiditate și cunoașterea sistemelor de securitate

Operațiunile clanului Remmo se remarcă printr-o planificare minuțioasă și execuție rapidă. De la dezactivarea sistemelor de securitate până la pătrunderea în clădiri prin puncte vulnerabile, membrii clanului demonstrează o cunoaștere aprofundată a infrastructurii muzeelor și o îndrăzneală ieșită din comun. Utilizarea vehiculelor furate, care sunt ulterior incendiate pentru a distruge dovezile, face parte din strategia lor de a evita capturarea.

Reacția autorităților: o cursă contra cronometru

Autoritățile din Germania și Olanda colaborează strâns pentru a combate activitățile clanului Remmo. În urma jafului de la Grünes Gewölbe, mai mulți membri ai clanului au fost arestați și condamnați, însă multe dintre obiectele furate nu au fost recuperate. În cazul furtului tezaurului dacic, anchetatorii analizează imagini de supraveghere și investighează posibile legături cu alte grupări infracționale, inclusiv din România.

Un mare semnal de alarmă pentru patrimoniul cultural european

Activitățile clanului Remmo scot în evidență vulnerabilitățile existente în protecția patrimoniului cultural european. Aceste incidente subliniază necesitatea unor măsuri de securitate mai stricte și a unei cooperări internaționale sporite pentru a proteja comorile culturale de valoare inestimabilă.