Claudiu Târziu refuză să condamne Mișcarea Legionară: „Ce relevanță mai are?”

Claudiu Târziu, copreședinte al partidului AUR și senator în Parlamentul României, a stârnit controverse duminică seară, în direct la Digi24, după ce a refuzat să se delimiteze clar de Corneliu Zelea Codreanu și Mișcarea Legionară, o formațiune extremistă interbelică responsabilă de crime politice și de promovarea ideologiei fasciste și antisemite.

În cadrul emisiunii, Târziu a afirmat că liderul legionar Codreanu „a avut un sfârșit tragic” și că „nu a fost condamnat pentru alte crime”, omițând să menționeze multiplele asasinate comise de legionari la ordinul acestuia. Mai mult, senatorul AUR a susținut că nu crede în existența antisemitismului și a xenofobiei în România de azi: „E o prostie să spui că mai există antisemitism astăzi în România”, a declarat el, invocând faptul că „persoane cu nume străine” au ocupat funcții importante în stat fără să fie „oprite”.

Întrebat punctual de politologul Andrei Țiut dacă îl consideră sau nu criminal pe Codreanu, Târziu a evitat un răspuns tranșant și a redirecționat discuția către finalul Mișcării Legionare în anii ’40, negând existența unui curent neolegionar activ în prezent: „Mișcarea Legionară este un fenomen politic, social și istoric care s-a încheiat în anii 40, definitiv. Nu l-a dus nimeni mai departe”.

Declarațiile sale vin într-un context tensionat, în care rapoartele internaționale și analiza specialiștilor indică o escaladare a antisemitismului și a retoricii extremiste în România. În noiembrie 2024, Călin Georgescu – fost consilier ONU și promotor al unui discurs cu accente legionare – a ajuns în turul doi al alegerilor prezidențiale, iar lidera formațiunii SOS România, Diana Șoșoacă, a comemorat public figura lui Codreanu, într-un gest transmis live de la troița de la Tâncăbești, loc de pelerinaj pentru simpatizanți ai Mișcării Legionare.

De altfel, anual, la Tâncăbești, zeci de persoane se adună pentru a celebra memoria lui Codreanu, uneori recurgând la saluturi naziste, într-un gest care sfidează legislația în vigoare. România interzice prin Ordonanța de Urgență 31/2002 apologia fascismului, a criminalilor de război și a ideologiilor antisemite sau xenofobe. Cu toate acestea, aplicarea acestor reglementări a fost, până recent, inegală și marcată de lipsa de reacție a autorităților judiciare. Abia după scrutinul din 2024, Parchetul General a început să deschidă dosare penale pentru astfel de derapaje.

09:10, 12.04.2025 • POLITICĂ

George Simion, replică pentru Claudiu Târziu, după ce a plecat din AUR: „Au încercat să ne facă să ne dezicem de Călin Georgescu”

09:56, 10.04.2025 • POLITICĂ

Claudiu Târziu, dezvăluiri despre colaborarea lui Călin Georgescu cu AUR: Nu a vrut să stea de vorbă până când nu a fost ridicat de pe stradă

Istoria violentă a Mișcării Legionare

Sub conducerea lui Corneliu Zelea Codreanu, supranumit „Căpitanul”, Mișcarea Legionară a recurs la crimă politică sistematică. Printre victime s-au numărat doi prim-miniștri în funcție – I.G. Duca și Armand Călinescu –, dar și istoricul Nicolae Iorga, considerat cel mai important intelectual român al secolului XX. În 1924, Codreanu însuși l-a împușcat mortal pe prefectul de Iași, Constantin Manciu, fiind ulterior achitat într-un proces în care influența legionară și simpatia publică au influențat verdictul.

Potrivit istoricului Daniel Citirigă, Mișcarea Legionară a funcționat cu complicitatea tacită a unei părți din autorități: „Judecători care, fie că erau simpatizanți, fie de frică, nu se opuneau. Drumul tineretului radical spre crimă politică nu era doar deschis, ci pavat cu complicitatea autorităților”.

Ideologic, Legiunea promova un naționalism mistic, autoritarismul și antisemitismul virulent. A atacat constant instituțiile democratice, partidele politice, presa liberă și minoritățile etnice, în special comunitatea evreiască. Pentru că nu a reușit să câștige alegeri democratice, mișcarea a trecut rapid la violență și teroare ca instrumente politice.

Reabilitarea simbolică a lui Codreanu după 1990

Istoricul Florin Anghel arată că imaginea lui Codreanu a fost rescrisă și reabilitată simbolic după 1990, în contextul unei propagande naționalist-comuniste moștenite din anii ’80. „Relativizarea vinovăției lui Ion Antonescu s-a transferat asupra unei imagini tot mai luminoase a lui Corneliu Zelea Codreanu”, explică Anghel. El subliniază că Mișcarea Legionară a beneficiat de o toleranță morală periculoasă în spațiul public post-decembrist, cu ecouri până în prezent.