Dr. Radu Câmpian: Aproape toate serviciile stomatologice sunt plătite de pacienți din bani proprii

Sunt pacienți români care nu au trecut vreodată pragul unui cabinet stomatologic ori ajung târziu, când deja suferă de probleme dentare majore, ce necesită urgență. Plafonul pentru decontarea serviicilor medicale stomatologice este insuficient, iar prioritizarea pacienților rămâne la alegerea medicului dentist, nefiind reglementat vreun act normativ în acest sens. 

Într-un studiu recent, efectuat de KANTAR pentru anul 2020, rezultatele au arătat că mai mult de jumătate dintre români nu merg la stomatolog, numărul fiind în creștere față de 2019. Totodată, nu mai avem de „un sfert de secol” niciun program național de prevenție pentru sănătatea orală.

Inclusiv vicepreședintele Colegiului Medicilor Stomatologi din România (CMSR), prof. dr. Radu Septimiu Câmpian, a declarat într-un interviu pentru Puterea.ro, că există pacienți care nu au trecut niciodată pragul unui cabinet stomatologic în ultimii 20 de ani, dar în schimb, sunt și persoane care merg frecvent la un medic dentist. 

Cu alte cuvinte, România pare să se împartă în două lumi: cea a majorității populației care nu merge la dentist, cu toate că are probleme de sănătate orală, iar de aici și solicitările de urgență din cauza igienei dentare șubrede. Apoi, sunt pacienții cu venituri medii sau mari care își permit să solicite intervenții stomatologice ce țin de estetica dentară, numărul lor fiind în creștere. 

Când vine vorba despre serviciile stomatologice decontate de la CNAS, nu există, momentan, acte normative care să prevadă criterii de prioritate pentru pacienți, astfel că un medic dentist, care are un contract încheiat cu CNAS își gestionează singur munca, ținând o evidență a programărilor. În jur de 20% dintre medicii dentiști au încheiat un contrat cu CNAS. 

Aproape toate serviciile medicale stomatologice sunt plătite de către pacienți din resurse financiare proprii, majoritatea fiind adulți, urmați de copii și tineri care au sprijin financiar sau beneficiază de un cabinet dentar în unitatea de învățământ, a explicat pentru Puterea.ro dr. Radu Septimiu Câmpian. 

Câți români trec pragul cabinetului stomatologic? 

Accesarea serviciilor medicale stomatologice se face în sistem ambulator în cabinetele dentare care sunt private în proporție de peste 95%. O evidență a pacienților care beneficiază de asistență medicală stomatologică există pentru componenta de servicii acordate prin sistemul de asigurări sociale de sănătate. Aceste servicii reprezintă o cotă foarte mică din totalul serviciilor acordate, respectiv mai puțin de 20% din medicii stomatologi au contracte cu case teritoriale de asigurări de sănătate iar plafonul de raportare acceptat de servicii de medicină dentară este limitat la 2.000 de lei lunar, ceea ce reprezintă la nivel național servicii stomatologice în valoare de 5,9 lei pentru un cetățean român într-un an de zile.

De exemplu, costul unei proteze acrilice (clasica proteză dentară mobilizabilă) este în acest moment la un tarif situat sub prețul pieței în pachetul se servicii stomatologice de bază oferit prin sistemul de asigurări de sănătate și este de 850 de lei. În România nu mai există de un sfert de secol nici un program național de prevenție pentru sănătatea orală la copii sau alte categorii de populație cu susceptibilitate mare la bolile stomatologice. Avem explicația pentru ocuparea de către România a ultimului loc din Uniunea Europeană într-un clasament al sănătății orale a cetățenilor. Tot mai puțini români trec pragul unui cabinet stomatologic iar starea de sănătate orală a românilor se deteriorează tot mai mult. 

Ce fel de pacienți sunt ei?

Deoarece aproape toate serviciile medicale stomatologice sunt plătite de către pacienți din resurse financiare proprii, se poate considera că există o echivalență între categoriile sociale cu venituri rezonabile sau mari și pacienții care își pot permite să solicite servicii de medicină dentară. Această oglindă a societății ne poate spune câți pacienți își pot permite să meargă la stomatolog. Suportul social prin sistemul public de asigurări sociale de sănătate este derizoriu, așa cum am arătat mai sus. În consecință, majoritatea pacienților sunt adulții, urmați de copii și tineri care au suport financiar din familie sau beneficiază de cabinet dentar școlar la instituția de învățământ.  

Care sunt cele mai frecvente probleme cu care pacienții se prezintă la cabinet? 

Solicitările de servicii de medicină dentară sunt determinate de tulburări funcționale de masticație și fizionomice. Urgențele sunt mereu în top, datorită stării de sănătate dentară precară. Având în vedere că segmentul de români care pot accesa cabinetele stomatologice au venituri rezonabile și sunt preponderent adulți tineri, solicitările pentru intervenții stomatologice de ordin estetic sunt numeroase și sunt în creștere. Pe de o parte se solicită intervenții în scop strict fizionomic iar pe de altă parte, majoritatea populației nu poate să acceseze cabinetele cu toate că au probleme majore de sănătate orală. În reportajele și unele emisiuni televizate în care apar cetățeni din masa populației se poate vedea starea de sănătate orală. 

În medie, care este numărul pacienților străini care mai vin la cabinet? Câți erau înainte de pandemie?

Turismul medical este semnificativ în domeniul stomatologiei. El implică două categorii de pacienți: românii care și-au stabilit reședința sau domiciliul în străinătate și vin în țară pentru a-și rezolva problemele stomatologice și pacienți care nu sunt cetățeni români, în special cetățeni ai Uniunii Europene. Pentru această categorie de pacienți există prevederi legale dedicate și au fost actualizate pe această temă actele normative de referință  din domeniu. Această activitate este definită ca asistență medicală transfrontalieră și implică sistemele de asigurări de sănătate din țările Uniunii Europene.

Pandemia, prin restricțiile de circulație, a diminuat considerabil acest flux de pacienți dar în contextul social și economic previzibil pe termen scurt și mediu, ne așteptăm la o reluare a turismului medical și la o creștere semnificativă a solicitărilor pe acest segment. Calitatea serviciilor, profesionalismul recunoscut internațional al medicilor stomatologi români precum și prețurile corecte și accesibile sunt motivele principale care atrag această categorie de pacienți. 

Ce trebuie să știe o persoană care are nevoie să ajungă la stomatolog, dar în același timp se teme de pandemie și renunță să mai meargă? 

Cabinetele stomatologice oferă condiții de siguranță din punct de vedere epidemiologic în contextul actualei pandemii. Întotdeauna, medicii stomatologi au fost foarte atenți în ceea ce privește riscurile de răspândire a unor boli transmisibile. Folosirea echipamentului de protecție și a materialelor specifice este de mult o preocupare curentă importantă în stomatologie. Hepatitele de tip B și C precum și infecția cu HIV au fost și rămân în continuare provocări la care cabinetele dentare au luat toate măsurile de protecție necesare. Medicii stomatologi lucrau și înainte de pandemia cu SARS-CoV-2 cu echipament de protecție, cu mască, cu mănuși și cu viziere.

Stomatologia este un domeniu medical în care este promovată de mult timp folosirea de instrumente de unică folosință, cum sunt truse de consultație sau chiar turbine de unică folosință! Un pacient corect informat, nu are motive să se teamă să meargă la un cabinet dentar. Dezinformările pot induce teamă, îngrijorare și chiar panică. Chiar autoritățile pot induce o teamă exagerată. În starea de urgență, cabinetele dentare au fost închise la o rată a îmbolnăvirilor cu COVID-19 de 100-300 cazuri noi pe zi. Ulterior, la rate a îmbolnăvirilor de câteva mii de cazuri noi pe zi, chiar peste 10 000 de cazuri noi, cabinetele dentare au funcționat și nu au fost semnalate focare în zona medicinei dentare. 

Există servicii stomatologice decontate de stat 100%? 

Există servicii stomatologice decontate de stat 100% și aici se încadrează serviciile din pachetul minimal de medicină dentară aplicabil la toți pacienții. Serviciile de pachetul de bază sunt compensate 100% pentru pacienții din categoriile speciale prevăzute de lege și pentru copii și tineri până la vârsta de 18 ani. Pentru românii care nu se încadrează în una din categoriile amintite sunt doar câteva servicii, majoritatea fiind  compensate 60%.  

În 2019, președintele CNAS a vorbit despre mărirea plafonului de decontare a serviciilor stomatologice. Cu cât s-a mărit în prezent față de anii anteriori? 

Din nefericire, este vorba despre declarații care nu sunt susținute de fapte. Plafonul de raportare nu s-a mărit, din contră chiar, el a fost menținut cu toate că la consultările și negocierile făcute de către Colegiul Medicilor Stomatologi din România (CMSR) cu CNAS s-a convenit altceva. Plafonul actual de 2000 de lei reprezintă cam 1/5 din salarul lunar al unui medic stomatolog. Pentru acest plafon CNAS cere prin contract un timp de lucru alocat de 3 ore pe zi! Este inechitabil.

Suma de 2000 de lei reprezintă decontări făcute de CNAS, nu este un venit cu echivalent de salar. În plafonul de raportare sunt incluse și costurile care trebuie plătite de medicii stomatologi către tehnicienii dentari pentru lucrările protetice precum și cheltuieli de personal. Medicii stomatologi au tarife pentru decontare, nu puncte.  CNAS refuză să semneze cu tehnicienii dentari contracte pentru furnizarea dispozitivelor medicale unicat la comandă (lucrări protetice) cu toate că Legea nr. 96/2007 spune altceva.  

Din punct de vedere statistic, câte cabinete stomatologice de stat și private există în țară? 

Stomatologia a fost privatizată prin politicile de sănătate implementate cu 25 de ani în urmă. Centrele stomatologice au fost desființate și medicii stomatologi, la fel ca tehnicienii dentari, au trecut în sistem privat. Au rămas în sistem de stat doar cabinetele dentare din instituții și entități care aveau servicii medicale proprii. Cabinetele dentare școlare au fost și ele desființate în cea mai mare parte. Ca urmare, a rămas un număr foarte mic de cabinete stomatologice care funcționează în sistem bugetar. Peste 95% din furnizorii de servicii de medicină dentară sunt privați. 

Câte dintre ele au un contract semnat cu CNAS?

Condițiile contractuale sunt dezavantajoase și foarte puțin atractive. Pe de altă parte, casele teritoriale de sănătate au număr limitat de contracte finanțate, cu toate că nu există bază legală pentru a limita numărul de contracte. Dar există o bază de politică financiară practicată de CNAS. Din acest motiv se generează și o finanțare discriminativă între județele din țară ajungând  la diferențe enorme de finanțare raportat la banii alocați pentru un locuitor dintr-un județ sau altul. În acest context, doar aproximativ 20% dintre medicii stomatologi au contracte cu CNAS. Opțiunea de a semna contract cu CNAS pentru servicii de medicină dentară revine în totalitate fiecărui medic stomatolog. 

Cine are prioritate la decontări, având în vedere că plafonul este unul insuficient, copiii au decontat 100%, iar adulții 40-60%? 

Plafonul de raportare este foarte departe de a fi cel puțin satisfăcător. Cetățenii asigurați au ajuns să înțeleagă că accesibilitatea pentru servicii de medicină dentară în sistemul de asigurări sociale de sănătate este extrem de redusă. CNAS justifică menținerea unor tarife nerealiste prin explicația că această politică crește accesibilitatea. Nu există acte normative de reglementare a unor criterii de prioritate. Medicii stomatologi care oferă astfel de servicii au o evidență a programărilor și gestionează situația în mod independent.  

Au fost demarcate mai multe campanii naționale de prevenție, care au fost rezultatele? 

Controlul patologiei stomatologice, în special al cariei dentare, se poate realiza exclusiv prin programe naționale de lungă durată. Exemple sunt numeroase state din Europa: Suedia, Elveția, Norvegia etc. Sursa de finanțare a unor asemenea programe trebuie asigurată de la buget. În România, după 1989, a fost abandonat treptat programul național și rețeaua de cabinete pentru prevenție în stomatologie. Ulterior, timp de mai mulți ani de zile au fost lansate proiecte de cercetare finanțate în care erau eligibile programe de sănătate orală (de prevenție) cu teritoriu de acoperire limitat și cu timp de desfășurare limitat.

Facultățile de medicină dentară au avut acțiuni similare dar la fel de limitate ca timp de derulare și arie de acoperire. Cu toate că CMSR a solicitat Ministerului Sănătății implementarea unui program național de prevenție în stomatologie, acest lucru nu fost acceptat. Mai mult chiar, în anul 2013 din inițiativa ministrului sănătății a fost sistată finanțarea medicinei dentare și din sistemul de asigurări de sănătate pentru o perioadă de câteva luni de zile, apoi a fost minimalizată lista de servicii.

Cât plătește în medie un pacient la stomatologie într-un an?

Dacă un pacient primește servicii stomatologice prin sistemul de asigurări de sănătate, el va plăti procentul din tarif care îi revine în funcție de natura tratamentului și categoria de asigurat în care se încadrează. Tratamentele stomatologice, ca orice tratament medical, sunt scumpe raportat la veniturile mici ale salariaților. Fiecare pacient plătește cât consideră că poate suporta din venitul pe care-l are. În funcție de aceasta, pacienții solicită adesea doar anumite tratamente, în limita unui buget limitat.

Pentru tratamente complexe, cu reabilitări orale protetice, pacienții plătesc onorarii consistente. O medie a costurilor tratamentelor stomatologice pentru o persoană pentru un an de zile se poate estima sub forma tratamentelor solicitate sau sub forma tratamentelor în mod obiectiv necesare iar între acestea există o diferență enormă. Piața de servicii stomatologice poate fi estimată la valori de  2-5 miliarde de lei anual. Sunt pacienți care nu au fost niciodată la un cabinet dentar în ultimii 20 de ani și sunt pacienți care frecventează în mod regulat un cabinet stomatologic. 

Citește și:

• Pasta de dinți și apa de gură neutralizează 99,9% din virusul care cauzează COVID-19