CNAIR, acuzată că a păgubit statul român cu 2 miliarde de lei

Modul în care CNAIR a gestionat proiectele majore de infrastructură rutieră în ultimul deceniu a dus la un adevărat dezastru financiar pentru România, susține FACIAS.

Fundația pentru Apărarea Cetățenilor Împotriva Abuzurilor Statului (FACIAS) a aflat sumele uriașe pe care statul român a fost obligat să le plătească în urma litigiilor pierdute de Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR). Este vorba, conform fundației, de peste 2 miliarde de lei, bani plătiți în ultimii 9 ani ca urmare a neglijenței, incompetenței și deciziilor abuzive ale CNAIR.

Modul în care Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere a gestionat proiectele majore de infrastructură rutieră în ultimul deceniu a dus la un adevărat dezastru financiar pentru România. FACIAS a solicitat CNAIR o listă a cererilor de despăgubire și a sumelor plătite sau executate în perioada 2015.2024 ca urmare a proceselor deschise la curțile de arbitraj de către societățile care au realizat lucrări de drumuri și poduri. Așa a aflat suma dezastrului: peste 2 miliarde de lei. Litigiile pierdute de CNAIR s-au datorat în mare parte incompetenței funcționarilor, lipsei de coordonare între instituții, nerespectării obligațiilor contractuale și deciziilor abuzive.

12:34, 28.11.2024 • Justitie

Procurorii lui Kovesi suspectează CNAIR de blat cu chinezii

14:31, 27.11.2024 • Energie

Au apărut două noi benzinării pe autostrăzile patriei

Exemple concrete de procese pierdute

1. În 2020, Tribunalul de Arbitraj de la Paris a stabilit că CNAIR trebuie să plătească firmei Salini puțin peste 48 de milioane de euro (232 de milioane de lei) daune și alte circa 3 milioane de euro (15 milioane de lei) cheltuieli de judecată, după rezilierea contractului privind lotul 2 – de 29 de kilometri, între localitățile Traian Vuia și Margina – din autostrada Lugoj – Deva. Problemele au apărut la finalul anului 2013, după ce Agenția de Mediu a stabilit că pe secțiunea Margina (județul Timiș) – Holdea (județul Hunedoara) – cu lungime totală de 9 kilometri – trebuie făcute tuneluri duble pe aproximativ 2 kilometri, pentru protejarea faunei, mai exact a urșilor. Contractul fusese însă scos la licitație fără includerea unei astfel de soluții, care creștea prețul cu alte aproximativ 800 de milioane de lei.
2. Compania italiană Astaldi a câștigat la Curtea de Arbitraj de la Paris despăgubiri de alte peste 10 milioane de euro (52 milioane de lei) în urma contractului de reabilitare la Drumul Național Arad – Oradea, începute în 2009, dar care în 2021 încă nu erau gata. Constructorul a acuzat CNAIR că nu a reușit să efectueze exproprierile și astfel a fost împiedicat să poată desfășura lucrări.
3. Austriecii de la PORR au câștigat la rândul lor daune de peste 40 de milioane de euro la Curtea de Arbitraj a Camerei de Comerț a României, pentru contractul de la lotul 4 al autostrăzii Sebeș-Turda, întrucât Compania de Autostrăzi, la fel ca în cazul DN Arad-Oradea, nu a făcut la timp exproprierile.

Acestea sunt doar câteva exemple din cele aproape 80 de litigii care arată modul defectuos în care CNAIR gestionează proiectele mari de infrastructură. Sute de milioane de euro, bani publici, au fost irosiți din cauza incompetenței.

Cine plătește pentru prejudiciul produs?

FACIAS solicită Ministerului Transporturilor și Guvernului României să găsească vinovații și să îi tragă la răspundere. Ce trebuie să facă statul român ca urmare a acestui dezastru financiar?

1. Să inițieze procedurile de recuperare a prejudiciilor de la persoanele vinovate:
   • Funcționarii și decidenții care au contribuit la aceste pierderi trebuie să răspundă în fața legii.
   • Evaluarea și sancționarea celor responsabili pentru litigiile pierdute trebuie să fie o prioritate.
2. Să îmbunătățească procesul de evaluare și monitorizare a contractelor:
   • Introducerea unor mecanisme mai stricte de supraveghere a implementării proiectelor.
   • Crearea unui corp de experți pentru monitorizarea proiectelor majore de infrastructură.
3. Să asigure o mai mare transparență în implementarea proiectelor majore de infrastructură:
   • Publicarea periodică a rapoartelor privind progresul și costurile proiectelor.
   • Implicarea societății civile și a organizațiilor de profil în monitorizarea proiectelor majore.