CNSAS: Peste 9000 de persoane au fost înregistrate ca autori de „înscrisuri dușmănoase” în perioada comunistă

Publicat: 21 oct. 2024, 17:23, de Vlad Stefan Orjan, în ACTUALITATE , ? cititori
CNSAS: Peste 9000 de persoane au fost înregistrate ca autori de „înscrisuri dușmănoase” în perioada comunistă

Conform datelor publicate de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS), între 1948 și 1989, Securitatea a înregistrat 9029 de persoane drept autori de „înscrisuri dușmănoase,” încadrate în trei categorii: scrisori anonime, manifeste și inscripții cu conținut ostil regimului comunist. Documentele dezvăluie că autoritățile au depus eforturi susținute pentru a identifica persoanele implicate, însă mulți dintre autori nu au fost niciodată descoperiți.

Dintre cele trei categorii principale, scrisorile anonime au reprezentat majoritatea, cu 6538 de autori înregistrați, urmate de manifeste (1810 autori) și graffiti (455 autori). În încercarea de a-și proteja identitatea, 1151 dintre autorii scrisorilor au folosit pseudonime inventive, cum ar fi „Popa Melcu,” „Sărmanul Vasile,” „John Lenon” sau „Cadavrul Viu.” În unele cazuri, aceștia au pretins să reprezinte organizații fictive sau grupuri de persoane nemulțumite.

Fenomenul „înscrisurilor dușmănoase” a devenit o provocare majoră pentru Securitate, iar interceptarea corespondenței și supravegherea informativă au fost folosite pentru a identifica autorii. Peste 2100 de persoane au fost depistate de Unitatea Specială „S,” responsabilă de interceptarea corespondenței, chiar dacă secretul acesteia era teoretic garantat de constituțiile comuniste.

Printre destinatarii frecvenți ai scrisorilor anonime s-au numărat instituțiile de presă, atât locale, cât și centrale, precum ziarul „Scânteia” și Radioteleviziunea Română. De asemenea, 805 persoane au trimis scrisori către postul de radio „Europa Liberă,” cunoscut pentru mesajele sale anticomuniste. În mod special, Securitatea a identificat și luat măsuri împotriva a 758 de persoane care au adresat plângeri Secretarului General al PCR, Nicolae Ceaușescu, iar alți protestatari s-au adresat organelor de partid și instituțiilor statului.

Datele arată amploarea unei opoziții latente în România comunistă, în care cetățenii au recurs la diverse forme de protest pentru a-și exprima nemulțumirea față de regim, în ciuda riscurilor implicate.