Cea mai valoroasă carte din România, expusă în premieră la Alba Iulia

Codex Aureus, cel mai valoros manuscris medieval aflat într-o colecţie din România, a fost expus sâmbătă, pentru prima dată în ultimul sfert de secol, în cadrul unui eveniment festiv al Bibliotecii Batthyaneum din Alba Iulia.

Vechi de peste 1.200 de ani şi aflat de anul trecut pe lista UNESCO, Codex Aureus nu a fost niciodată expus pentru public în România.

Momentan, el a fost prezentat în condiţii speciale, într-un cadru restrâns, dar autorităţile spun că există toate premisele ca publicul român să îl poată vedea luna viitoare.

Astfel, în cadrul unui proiect-pilot, pentru câteva zile, publicul va avea acces la manuscris, timp de două ore, în condiţii securizate.

22:40 • Cultură

O celebră bibliotecă din România va fi restaurată cu 16 milioane de euro

Cea de-a doua jumătate a Codex-ului se află la Biblioteca Vaticanului. Coperţile originale se găsesc la muzee din Londra şi Roma.

Codex Aureus este cunoscut și sub numele de Evangheliarul de la Lorsch, după numele mănăstirii Lorsch situată în Germania. Acest vechi manuscris latin a fost realizat din porunca împăratului Carol cel Mare (742-814).

Un periplu de-a lungul și de-a latul Europei

Este scris pe foi fine de pergament cu litere de aur, de unde și numele de Codicele de aur. Din cele 476 de pagini (recte 238 foi), 455 sunt ornamentate. Manuscrisul conține majuscule ornate, la început de text; chenare, într-o largă paletă cromatică cu decor luxuriant care încadrează textul scris pe două coloane; portretele celor patru evangheliști, la începutul fiecărei evanghelii; tabloul genealogiei celor trei seminții precedente nașterii lui Isus; imaginea lui Iisus Cristos, denumită în tratatele de specialitate Majestas Domini; cele 12 pagini conținând canoane liturgice ale evangheliilor.

Textul manuscrisului are 238 foi conținând evangheliile lui Matei, Marcu, Luca și Ioan din Noul Testament.

Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia deține prima parte a evangheliarului (respectiv evangheliile lui Matei și Marcu), 111 foi, cealaltă parte cu evangheliile lui Luca și Ioan (124 foi) se află în proprietatea Bibliotecii Apostolice Vaticane din Roma. Coperțile 1 și 4, lucrate în plăcuțe de fildeș, se află la Victoria and Albert Museum din Londra și la Muzeele Vaticane din Roma.

Din anul 820 manuscrisul s-a aflat la Mănăstirea Lorsch. În anul 1556 principele Otto-Henric al Palatinatului a preluat manuscrisul în propria-i bibliotecă din Heidelberg.

În anul 1622, în timpul Războiului de 30 de ani, orașul Heidelberg a fost asediat, biblioteca ajungând forțat la principele Bavariei, Maximilian, care a dăruit-o papei Grigore al XV-lea.

Codex Aureus, parte a tezaurului național

S-a crezut multă vreme că în timpul războiului de 30 de ani, prin 1620, armatele generalului Tilly care au devastat Heidelbergul, au furat manuscrisul, rupt în două cu această ocazie. Cercetările au dovedit că lucrurile stau altfel și că divizarea Codexului a avut loc mult mai devreme, pe la 1472, cu bună știință, legâdu-se separat încă de atunci două volume, iar cele două coperți au devenit prima copertă pentru fiecare volum. Se știe sigur că la începutul sec. al XVIl-lea ambele părți se aflau la Roma, dar numai una în Biblioteca Vaticanului.

Cealaltă parte a ajuns, nu se știe prin ce împrejurări, în posesia lui Migazzi, cardinalul Vienei, care a vândut-o, în 1785, episcopului de Alba lulia, Ignațiu Batthyány. Acesta a integrat rarul manuscris, împreună cu altele de mare valoare, în biblioteca sa din Alba lulia. De atunci, manuscrisul a rămas pe meleagurile noastre, constituind o adevărată perlă de valoare inestimabilă, exemplar unic și rarisim, între foarte puținele de acest gen.

Legătura din piele a Fragmentului I, aflat în România, a fost realizată ulterior (sfârșitul secolului al XVIII-lea).

Acest manuscris, aflat în patrimoniul național, a fost folosit, în timpul lui Ceaușescu, pentru garantarea unui împrumut extern.