Comisarul-șef Bogdan Oproiu și Decizia ÎCCJ privind consumul de droguri la volan

Recent, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a stabilit că, pentru ca un șofer să fie considerat sub influența substanțelor psihoactive, nu este suficientă doar prezența acestora în probele biologice; trebuie demonstrat și că aceste substanțe au afectat capacitatea de a conduce.

Declarațiile comisarului-șef Bogdan Oproiu

Comisarul-șef Bogdan Oproiu, director adjunct al Direcției Rutiere din IGPR, a declarat că această decizie nu modifică procedurile actuale ale Poliției Rutiere. El a subliniat că polițiștii vor continua să desfășoare acțiuni pentru depistarea și sancționarea șoferilor care reprezintă un pericol pe drumurile publice. De asemenea, a menționat că Poliția Rutieră este dotată cu echipamente moderne pentru detectarea consumului de substanțe psihoactive și că, în cazul unui rezultat pozitiv la testele inițiale, șoferii sunt conduși la unități medicale pentru recoltarea probelor biologice.

O privire asupra deciziei ÎCCJ și a consecințelor acesteia

Decizia ÎCCJ introduce o nuanță semnificativă în interpretarea infracțiunii de conducere sub influența substanțelor psihoactive. Nu mai este suficientă doar detectarea prezenței unei substanțe în organism; trebuie demonstrat că aceasta a afectat capacitatea de a conduce. Această schimbare are implicații profunde:

1. Creșterea complexității investigațiilor: Pentru a stabili dacă un șofer a fost într-adevăr sub influența unei substanțe psihoactive, nu va mai fi suficientă doar analiza toxicologică. Va fi necesară o evaluare suplimentară pentru a determina impactul concret asupra capacității de a conduce, ceea ce va complica și prelungi investigațiile.
2. Rolul esențial al Institutului de Medicină Legală (IML): IML va juca un rol central în aceste evaluări. Medicii legiști vor fi solicitați să efectueze expertize complexe pentru a stabili legătura dintre prezența substanțelor și afectarea capacității de a conduce. Această responsabilitate sporită ar putea duce la o creștere a cererii pentru astfel de expertize, ceea ce ar putea genera venituri suplimentare pentru instituție și pentru specialiștii implicați.
3. Posibile întârzieri în procesul judiciar: Necesitatea unor evaluări suplimentare ar putea duce la întârzieri în soluționarea dosarelor penale, ceea ce ar putea afecta eficiența sistemului judiciar și percepția publică asupra acestuia.

Concluzie?

Decizia ÎCCJ aduce o schimbare semnificativă (și nedorită) în modul de abordare a cazurilor de conducere sub influența substanțelor psihoactive. Deși Poliția Rutieră își menține procedurile actuale, accentul se mută acum pe expertizele medico-legale, care devin esențiale pentru stabilirea vinovăției.

Elegant spus, această situație subliniază ”importanța colaborării strânse între instituțiile implicate și necesitatea alocării resurselor adecvate pentru a asigura o aplicare corectă și eficientă a legii”. Dar, cum se dovedește extrem de frecvent, ”colaborarea” instituțională românească are ca scop mai degrabă elaborarea de noi și noi soluții favorabile fraudei.

Despre ce vorbim, de fapt?

Decizia ÎCCJ deschide larg poarta pentru o combinație letală de birocrație, corupție și scăpări pe chichițe procedurale. Practic, avem rețeta perfectă pentru ca șoferii drogați să se strecoare prin sistem și să scape basma curată, în timp ce polițiștii și procurorii vor fi prinși în hățișul unor proceduri absurde.

Ce se va întâmpla în realitate?

Tergiversare până la prescriere

Dosarele vor fi împotmolite în „expertize”, contra-expertize, opinii și contra-opinii. Un proces care trebuia să fie clar – test pozitiv, dosar penal, judecată rapidă – devine un balet judiciar interminabil. În timp ce avocații trag de timp, termenele curg, iar când în sfârșit se dă o soluție, vine vestea bombă: „Fapta este prescrisă”. Caz închis, șoferul drogat e liber să se urce iar la volan.

Șpăgi zemoase pentru expertize „favorabile” 

Institutul de Medicină Legală va deveni un hub de influență și șpagă, pentru că verdictul lor va decide totul. Dacă până acum erai prins drogat la volan și nu prea aveai scăpare, acum poți aranja un „nu a influențat capacitatea de a conduce” contra unui plic gras. Că doar cine poate contesta opinia unui expert „independent”? IML-urile din țară se vor transforma în fabrici de scos vinovați basma curată, pe bani frumoși.

Achitări retroactive și sentințe „curățate” 

Ce se întâmplă cu dosarele deja în derulare? Păi, dintr-o dată, avocații inculpaților vor cere rejudecarea cazurilor, pe motiv că nu s-a demonstrat afectarea capacității de a conduce. Rezultatul? Un val de achitări retroactive, în care șoferii deja condamnați își vor recăpăta cazierul curat și permisul înapoi. (Vedeți aici vreo dedicație pentru… de exemplu… cazul Vlad Pascu? Și noi!)

Polițiștii rutieri, transformați în paznici inutili

Dacă oricum expertiza medicală decide totul, de ce să mai testeze polițiștii șoferii drogați? De ce să mai facă munca grea, dacă la final totul depinde de „prietenii” de la IML? Vor ajunge să își facă treaba doar „de formă”, fără speranță că dosarele vor duce la condamnări reale.

În loc să înăsprească legislația, statul român creează un tunel de scăpare pentru infractori. Vorbim despre un sistem care încurajează corupția, blochează actul de justiție și transmite un mesaj clar: dacă ai bani și relații, poți să faci orice.

Cu alte cuvinte, dacă cineva se urcă drogat la volan și omoară pe cineva, va avea la dispoziție o întreagă rețea de avocați, experți și doctori care să-l spele de păcate. Și uite așa, justiția românească se transformă din nou într-o mascaradă pentru bogați și un coșmar pentru victime.