Comisia Europeană a suspendat peste un miliard de euro din cererea României la PNNR

Comisia Europeană a suspendat în total peste 1,1 miliarde de euro din a treia cerere de plată din PNNR, pentru România, după ce experții executivului comunitar au descoperit nereguli grave.

Șase jaloane din 74 au fost considerate neîndeplinite satisfăcător. Cererea de plată mai conține trei jaloane legate de Transporturi care au întâmpinat probleme mari, respectiv: semnarea de contracte pentru 50% din lucrări legate de modernizarea infrastructurii feroviare, numirea șefilor la companiile de stat CNAIR, CNIR, CFR, Metrorex și CFR Călători și semnarea contractelor pentru 50% din lucrările la metroul din Cluj-Napoca, potrivit unui document făcut public de CE.

Jalonul 79 din a treia cerere de plată prevedea ca România să selecteze și să numească noi membri ai Consiliului de administrație la companii de stat din Transporturi, precum Compania de Administrare a Drumurilor (CNAIR), Compania de Investiții Rutiere (CNIR), compania care administrează infrastructura feroviară (CFR), compania care administrează metroul din București – Metrorex și compania de transport feroviar de călători – CFR Călători.

Comisia Europeană a găsit foarte multe nereguli la îndeplinirea acestui jalon, precum conflict de interese în procedurile de selecție, consilii de administrație incomplete, lipsa de indicatori de performanță pentru șefii aleși, legături ierarhice la selecția unor candidați.

Din cauza problemelor găsite, Comisia a suspendat 20 de milioane de euro pentru îndeplinirea parțială (81%) a acestui jalon.

Comisia a descoperit și cazuri de conflict de interese în procedura de selecție a anumitor candidați numiți în consiliile de administrație ale CNIR și Metrorex. Mihai Barbu (Metrorex), Mariana Ioniță (CNIR) și Adrian Foghiș (CNIR) și-au dat deja demisiile.

Secretarul general din Ministerul Transporturilor care a fost numit în consiliul de administrație al CNIR supraveghea la momentul numirii sale unitatea de resurse umane, care a desemnat unul dintre cei șapte membri ai comitetului de selecție pentru întreprinderile de stat din sectorul rutier CNAIR și CNIR). S-a descoperit o legătură ierarhică între secretarul general și un membru al comitetului de selecție desemnat să desfășoare etapa finală a recrutării.

Unul dintre noii membri ai consiliului de administrație al Metrorex era, la momentul numirii lor, președintele comitetului de nominalizare și remunerare. Comisia consideră că această suprapunere de funcții nu este normală.

În februarie 2023, șase membri ai consiliului de administrație CNAIR au fost numiți pentru o perioadă de patru ani, în timp ce membrul consiliului de administrație care reprezenta Ministerul Finanțelor la momentul respectiv a fost numit din nou pentru o perioadă de patru luni. Prin urmare, România a prezentat Comisiei doar șase din cele șapte mandate ale noilor membri ai consiliului. La 31 mai 2024, România a confirmat că mandatul reprezentantului Ministerului de Finanțe nu a fost prelungit.

Pentru membrii nou numiți ai consiliului de administrație al CNIR nu au fost semnate actele adiționale care stabilesc indicatorii de performanță, la mai mult de 18 luni de la numirea lor în consiliu.

Mai mult, unul dintre secretarii de stat de la Ministerul Transporturilor a fost numit în consiliul de administrație al CNIR, în ciuda faptului că s-a clasat pe locul opt pe lista scurtă în faza finală a procedurii.

Comisia consideră că „selectarea conducerii Ministerului Transporturilor de către comitete de selecție care includ membri cu o legătură ierarhică clară cu candidații selectați, permițând membrilor consiliului de numire și remunerare al unei societăți să participe în calitate de candidați la procedura de selecție și să fie numiți membri ai consiliului de administrație al aceleiași societăți, neocuparea posturilor vacante în consiliul de administrație și neaprobarea indicatorilor de performanță cheie pentru consiliile de administrație nou numite, precum și numirea unor personalități politice la nivel înalt în consiliile de administrație ale întreprinderilor de stat sunt contrare cerințelor jalonului 79”, arată documentul obținut de Economedia.