Comisia europeană critică dur reforma pensiilor speciale propusă de Guvernul Ciucă

Comisia Europeană nu este de acord cu ușoara cosmetizare făcută pensiilor speciale de către Guvern. Experții Comisiei spun că s-ar face „doar economii foarte limitate și nu s-ar aborda suficient sustenabilitatea fiscală și, în special, echitatea. În plus, nu îmbunătățește decât în mică măsură caracterul contributiv al sistemului.”

În evaluarea Comisiei Europene se precizează că proiectul de lege privind pensiile de serviciu nu îndeplinește cerințele de echitate. Oficialii europeni „recomandă cu tărie” să nu se avanseze în Parlament noua lege, până nu sunt integrate evaluările din studiul de impact al Băncii Mondiale. Ei spun că proiectul de lege prevede perioade de cotizare substanțial mai mici decât cele din sistemul general pentru aproape toate categoriile. O altă observație ar fi că prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani.

Ce spune Marcel Boloș?

La rândul său, ministrul Fondurilor Europene, Marcel Boloș, a declarat la Digi24 că toate diferențele de calculare a pensiilor trebuie justificate. “România trebuie să explice și să justifice de ce există două unități de măsuri diferite în sistemul de pensii. Orice diferență pe care o avem față de sistemul public de pensii general trebuie justificată și susținută cu dovezi, altfel riscăm ca jalonul să nu se valideze și să ajungem la plata parțială. El a adăugat că România „riscă să ajungă în procedura contradictorie cu CE în ce privește validarea jalonului”, a precizat Marcel Boloș.

Așa cum știm, România și-a asumat prin PNRR reforma pensiilor speciale. Aceste venituri reprezintă acum circa 0,8% din Produsul Intern Brut (PIB). Problema acestor pensii ar constitui-o inechitatea socială, dat fiind că nu respectă principiul general al contributivității. Există totuși o excepție cea a pensiilor militare. Acestea respectă doar parțial contributivitatea. Dacă nu va face reforma pensiilor speciale, România va pierde o tranșă PNRR, valoarea acesteia urmând a fi calculată de Comisia Europeană.
Conform observațiilor Comisiei Europene, “Proiectul de lege prevede în continuare perioade de cotizare substanțial mai mici decât cele din sistemul general pentru aproape toate categoriile, iar prestațiile de pensie se calculează pe baza veniturilor obținute într-un număr foarte limitat de ani”.

Pensiile militare și ale magistraților

În ceea ce privește pensiile militare, oficialii europeni consideră că modificarea care prevede o creștere a perioadei de referință a veniturilor salariale de la 6 la 12 luni consecutive în ultimii 5 ani de serviciu nu are aproape niciun impact asupra reducerii cheltuielilor cu pensiile”.

Pentru pensiile militare, Banca Mondială vine cu alte două variante. Calcularea pensiei ca fiind 45% din veniturile obținute într-un număr de ani sau baza de calcul raportată la veniturile din întreaga carieră. Adoptarea oricăreia dintre cele două ar aduce pensiile militare mai aproape de principiul contributivității. Dacă pensia militară se va raporta la veniturile obținute în întreaga carieră ar fi mai echitabil. Această opțiune ar putea fi adoptată în combinație cu alinierea indexării pensiilor militare la cea din sistemul general, ceea ce ar asigura o rată adecvată a prestațiilor în viitor”, propune Comisia Europeană.

Cu privire la magistrați, experții europeni consideră că deși deciziile Curții Constituționale limitează modificările care pot fi aduse pensiilor judecătorilor/procurorilor, „ar trebui avute în vedere o durată mai mare a serviciului, un cuantum al pensiei mai mic și alinierea indexării la sistemul general pentru a alinia pensiile speciale ale magistraților la principiul contributivității și pentru a face sistemul mai echitabil”.

Comisia Europeană vrea armonizarea criteriilor

Comisia Europeană a mai transmis: „Cu toate acestea, în proiectul de lege există încă diferențe substanțiale între categoriile de pensii speciale în ceea ce privește criteriile de eligibilitate propuse, prestația țintă și baza de calcul pentru prestațiile de pensie. Înțelegem, de asemenea, că în Senat sunt introduse amendamente (de exemplu, reducerea vârstei de pensionare pentru diplomați de la 65 la 60 de ani), care ar exacerba diferențele dintre categoriile de pensii speciale. Reiterăm faptul că raționalizarea categoriilor de pensii speciale înseamnă armonizarea criteriilor de eligibilitate, a cuantumului pensiei (ratei de înlocuire a veniturilor) și a bazei de calcul (definiției veniturilor luate în considerare) între diferitele categorii”.

Citeste și: Legea pensiilor speciale dezbătută în regim de urgență în Parlament. La finalul lui martie, probabil vot final!